Bebeluşi grăbiţi să vină pe lume

Medicul Nicoleta Bobe, specialist neonatolog la Centrul Medical Amicus Med, recomandă mămicilor care au bebeluşi prematuri să acorde mai multă atenţie acestora, pentru că "un copil născut prematur nu se compară cu un bebeluş care a venit pe lume la termen. Vorbim despre greutate şi reflexele motorii. Un prematur îl ajunge din urmă mai greu pe copilul născut la termen", spune medicul Nicoleta Bobe.

"Sfatul meu adresat mamelor care au copii este următorul: este necesar ca un prematur să fie consultat de o echipă din care nu trebuie să lipsească neurologul, kinetoterapeutul, logopedul şi, mai ales, oftalmologul." Deşi poate părea ciudată, prezenţa kinetoterapeutului este totuşi necesară, deoarece el este cel care stimulează circulaţia sangvină şi întăreşte musculatura.

CATALOGAREA PREMATURILOR
Un copil poate fi numit prematur dacă este născut sub vârsta de 36 de săptămâni. Dacă bebeluşul este născut în jurul vârstei de gestaţie de 35 spre 36 de săptămâni, el este aproape complet dezvoltat şi poate suge singur. Dacă însă vârsta de gestaţie este sub 34 de săptămâni, copilul poate avea probleme, deoarece nu toate organele sale sunt dezvoltate complet.

Medicii precizează că vârsta de gestaţie a prematurilor este invers proporţională cu problemele lor de sănătate. Cu cât copiii sunt mai mici la naştere, cu atât deficienţele lor sunt mai mari. De aceea, îngrijirea pruncilor se dovedeşte deosebit de delicată, din cauza fragilităţii lor.

AFECŢIUNI FRECVENTE
La aceşti prunci, pulmonul este cel mai afectat organ, din cauză că surfactantul (substanţă ce tapetează peretele interior al plămânilor şi care păstrează deschise alveolele pulmonare) este într-o cantitate redusă şi procesul de oxigenare nu se efectuează corespunzător.
Din cauză că nu se produce oxigenare suficientă, pruncul face hipoxie, apar probleme ale sistemului nervos, organele excretoare nu funcţionează la capacitate normală. În consecinţă, sistemul cardiovascular se supraîncarcă şi, din nou, se ajunge la afectarea pulmonului.

RETINOPATIA
O afecţiune frecventă la bebeluşii care s-au grăbit să vină pe lume este retinopatia. Ea poate fi cauzată fie de deficitul de vitamine, (achiziţia de vitamine se face în ultimul trimestru de sarcină, peste care aceşti copii trec), fie de ventilaţia mecanică la care sunt supuşi aceşti prunci. În cazul copiilor prematuri, afecţiunile oculare debutează după primele două săptămâni de viaţă. Leziunile ireversibile se stabilesc după şase luni. De aceea, un prunc prematur trebuie consultat obligatoriu de un oftalmolog pediatru în prima lună de viaţă. Apoi, aceste controale trebuie efectuate periodic, la două-trei săptămâni.

IMUNIZAREA
Deşi se dezvoltă mai greu decât copiii născuţi la termen, prematurii trebuie vaccinaţi la aceeaşi vârstă cu aceştia. Singura diferenţă este că, în cazul prematurilor, este posibil să fie nevoie şi de alte vaccinuri. Fie din cauza unui deficit imunologic, fie din cauza unor afecţiuni ce se pot dezvolta la prematuri: rahitism, anemie, sindromul malabsorbţiei (tulburare a absorbţiei intestinale a nutrimentelor - glucide, lipide, proteine etc., determinată de o atingere a peretelui intestinului subţire).

LAPTELE MATERN
În ceea ce priveşte hrănirea unui nou-născut prematur, se pot înregistra deosebiri faţă de copiii născuţi la termen. Ele provin atât de la faptul că unii nou-născuţi prematuri nu pot suge singuri (sunt mult prea mici sau prea nedezvoltaţi) şi de la faptul că necesarul de proteine superioare în această situaţie este mai mare. De aceea, mămicile trebuie să ştie că laptele matern nu asigură în totalitate nevoia copilului. Astfel, pentru ca micuţii să se dezvolte corespunzător, ei sunt hrăniţi cu lapte preparat după o formulă deosebită sau cu lapte matern ce conţine fortifianţi, surplus de proteine şi minerale.

Medicul consultat de Jurnalul de sănătate avertizează că, nu trebuie să se renunţe sub nici o formă, la hrănirea cu lapte matern în ciuda tuturor formulelor de lapte special pentru prematuri existente pe piaţă.

MAI MULTĂ ATENŢIE
Părinţii acestor bebeluşi fragili trebuie să ştie că ei vor fi supravegheaţi chiar cu mai multă atenţie decât copilaşii născuţi la termen. Astfel, pentru "a-i prinde din urmă" pe copiii care au venit pe lume la termen, prematurii trebuie permanent stimulaţi, atât fizic, cât şi psihic de către părinţi. Abia în jurul vârstei de 6 ani, un copil prematur poate fi evaluat şi comparat cu unul normal. Astfel, în preajma vârstei şcolare, părinţii şi psihologii pot verifica motilitatea, gândirea abstractă sau gândirea analitică a copilului.

Medicul Nicoleta Bobe precizează că, în ciuda problemelor cu care se confruntă aceşti micuţi încă de la naştere, există numeroase cazuri în care ei devin adolescenţi şi adulţi perfect sănătoşi. "Depinde doar de motivul pentru care aceşti copii s-au născut prematur."

DE CE APARE PREMATURITATEA
Deoarece îngrijirea unui prematur este dificilă, medicii ginecologi depun toate eforturile pentru ca vârsta de gestaţie să ajungă măcar până în jurul săptămânii a 35-a de sarcină. Există situaţii când pruncul se grăbeşte să vină pe lume. Până acum, medicii au reuşit să identifice câteva dintre cauzele prematurităţii: vârsta mamei (sub 20 de ani sau peste 40 de ani), talia mică a acesteia, cauze obstetricale, boli acute sau cronice, intoxicaţii cronice (tabagism, alcoolism), sarcină gemelară, malformaţii fetale, traumatisme fizice sau psihice.