Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
3% până la 7% dintre elevi pot suferi de ADHD (attention-deficit Hhyperactivity disorder - tulburare cu deficit de atenţie, hiperactivitate/impulsivitate). Studiile susţin că băieţii sunt de trei ori mai predispuşi decât fetele să aibă ADHD.
"Vestea bună este că, depistată şi tratată consecvent, această tulburare are mari şanse să dispară, iar copilul va deveni un adolescent şi apoi un adult sănătos. Pe de altă parte, părinţii trebuie să înţeleagă că, odată început, tratamentul nu trebuie oprit în perioada vacanţelor", precizează profesorul universitar Mircea Tiberiu din Timişoara.
Totodată, profesorul universitar doctor Voica Foişoreanu de la Târgu-Mureş precizează că "secretul constă tocmai în continuarea atât a tratamentului comportamental, alături de psihopedagogi, cât şi a tratamentului medicamentos, conform recomandărilor specialiştilor".
SIMPTOMATOLOGIE
Această afecţiune se poate manifesta prin forme uşoare, moderate sau grave. Printre simptomele de bază se numără hiperactivitatea sau comportamentul impulsiv şi deficitul de atenţie.
Majoritatea celor care suferă de ADHD pot manifesta un amestec de simptome, în schimb alţii pot avea doar un singur simptom. Diagnosticul se poate pune dacă o parte din simptomele ADHD au apărut până la vârsta de 7 ani, cauzează probleme şi persistă cel puţin şase luni.
Ideal este ca boala să fie depistată la timp. În cazul în care nu este diagnosticat, ADHD poate avea consecinţe grave, printre care: lipsa de performanţă la şcoală, depresie, dificultăţi de relaţionare şi, mai târziu, dificultăţi în găsirea şi menţinerea unui loc de muncă.
TERAPIE ÎN FUNCŢIE DE PACIENT
Nu se cunosc cauzele exacte ale ADHD. Însă o mare parte din cadrele medicale susţin cauzele biologice şi o legătură genetică. În ceea ce priveşte modalitatea de diagnosticare, aceasta diferă foarte mult de la ţară la ţară.
Totuşi, durata medie de timp din momentul primei vizite la medic până la stabilirea unui diagnostic de un specialist este sub doi ani. Doi ani reprezintă însă o perioadă foarte lungă, având în vedere dezvoltarea comportamentală a copilului.
Ca şi alte afecţiuni, ADHD este un diagnostic clinic bazat pe o analiză a istoricului pacientului şi pe observaţiile celorlalţi. Atenţie! Analizele de sânge sau alte teste fizice nu pot fi folosite pentru a diagnostica această afecţiune. În schimb, medicii îşi evaluează pacienţii bazându-se pe trăsăturile comportamentale generale ale pacientului şi analizând simptomele. Însă medicii trebuie să evalueze dacă pot exista şi alte cauze ale deficitului de atenţie sau ale comportamentului hiperactiv, cum ar fi existenţa unor afecţiuni precum depresia sau anxietatea.
"Prognosticul ADHD poate fi excelent dacă stragiile terapeutice se iniţiază din timp şi iau în considerare comorbidităţile minore şi variabilitatea individuală ca răspuns. Pacienţi diferiţi înseamnă abordare terapeutică diferită!", consideră profesorul universitar doctor Iuliana Dobrescu din Bucureşti.
SIMPTOME ADHD
● incapacitatea de a da atenţie detaliilor;
● dificultăţi în menţinerea atenţiei în timpul îndeplinirii sarcinilor sau la joacă;
● dificultăţi în organizarea sarcinilor şi a activităţilor;
● evitarea sau neplăcerea de a finaliza sarcinile care necesită un efort mental susţinut;
● pierderea frecventă a obiectelor utile;
● uşor de distras atenţia;
● uitarea cerinţelor în timpul activităţii zilnice;
● agitarea frecventă a mâinilor şi a picioarelor;
● deseori îşi schimbă locul în situaţii care presupun menţinerea poziţiei.
CE ESTE ADHD ? este o afecţiune biologică a creierului despre care se crede că este cauzată de un dezechilibru între o parte dintre neurotransmiţătorii creierului. Aceştia sunt substanţele folosite pentru a trimite semnale între celulele nervoase.
GENETIC. ADHD poate fi moştenit. Dacă într-o familie unul dintre copii suferă de ADHD, există 30%-40% şanse ca fratele sau sora să aibă aceeaşi afecţiune. De asemenea, mai mult de jumătate din adulţii care au ADHD vor avea copii cu ADHD. Din păcate, experţii estimează că până la 60% dintre copiii cu ADHD vor avea boala şi la maturitate.
SIMPTOME DE HIPERACTIVITATE
● neatenţie la persoanele care i se adresează direct;
● imposibilitatea de a duce la capăt instrucţiunile;
● alergare neadecvată;
● dificultate în a se juca în linişte;
● vorbirea excesivă;
● agitaţie frecventă.
SIMPTOMELE IMPULSIVITĂŢII
● rostirea unui răspuns înainte de a se termina întrebarea;
● dificultăţi în a-şi aştepta rândul;
● întreruperea sau intervenirea frecventă în discuţiile altora.
Asociaţia ACCES
Asociaţia ACCES este o organizaţie nonguvernamentală, apolitică şi non profit care are ca scop promovarea educaţiei medicale privind astmul bronşic, sprijinirea şi promovarea intereselor copilului cu astm bronşic şi/sau deficit de atenţie (ADHD). Conform Ioanei Stoiculescu, membru fondator al Asociaţiei ACCES, instituţia îi ajută pe copiii suferinzi şi pe părinţii acestora să înţeleagă mai bine aceste afecţiuni şi să aleagă cea mai potrivită atitudine şi cel mai eficient tratament, sub recomandare exclusiv medicală.
SCHIMB DE INFORMAŢII
Asociaţia ACCES a luat fiinţă în februarie 2006, ca urmare a programului "Şcoala copilului astmatic" iniţiat şi susţinut în totalitate de medicul pediatru Gabriela Şuiu Apostol. "Acest program constă în întâlniri periodice ale părinţilor de copii suferinzi cu medici pediatri, alergologi, pneumologi, psihologi. Aceşti specialişti îi pot ajuta pe părinţi să aleagă atitudinea potrivită faţă de copil şi de boala acestuia. Beneficiarii acţiunilor noastre nu sunt doar copiii bolnavi de astm, ci şi fraţii acestora".
Statutul de membru ACCES oferă avantajul de a consulta o serie de medici care sunt implicaţi în toate programele şi proiectele asociaţiei. "Dintre medicii implicaţi direct în activitatea noastră pot aminti pe medicul Gabriela Şuiu Apostol - pediatru şi pe medicul Mihai Şuiu Apostol - neuropsihiatru pentru copii".
Ca orice asociaţie, şi ACCES are probleme cu fondurile destul de reduse, mai ales acum în perioada recesiunii economice, dar şi cu "numărul mic de oameni care doresc să se implice în acţiunile noastre", precizează Ioana Stoculescu.
Scopul programelor de socializare între membrii ACCES se pare că a fost atins. Dovada este că mulţi membrii asociaţiei s-au împrietenit, şi îşi împărtăşesc informaţiile pe care le obţin în ceea ce priveşte medicaţia sau tratamentele noi.
BANI PENTRU COPII
"Deşi, teoretic, există o taxă lunară de 10 lei, în cazul în care situaţia financiară a unei familii este precară, nu s-a pus problema unei astfel de taxe".
Ioana Stoiculescu precizează însă că "fără o contribuţie, chiar şi redusă, din partea membrilor nu am putea să ne desfăşurăm activitatea. Toate sumele colectate sunt folosite strict în scopul derulării programelor dedicate copiilor".
Asociaţia nu este restrictivă în ceea ce priveşte membrii săi. "Oricine se poate înscrie în ACCES, chiar şi copiii care nu suferă de astm bronşic sau de ADHD. Ne dorim doar ca, de aceste programe, să beneficieze cât mai mulţi copii, care bolnavi sau nu, au acelaşi drept de a-şi trăi la fel de frumos şi de normal copilăria".
CONTACT
Înscrierea se face pe baza unei cereri tip pe care trebuie să o completeze părintele contactând asociaţia la următoarele adrese:
Asociaţia ACCES, Bucureşti, Str. Mehadia nr. 16, bl. 22, sc. 1, ap. 44, Sector 6
Website: www.asociatia-acces.ro
E-mail: contact@asociatia-acces.ro
ioana_popa_s@yahoo.com
Telefon info medical: 0749 272 427
Telefon asociaţie: 0723 579 527
Persoana de contact: Ioana Stoiculescu
