Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Expunerea timpurie la sunetele unei limbi influenţează modul în care creierul procesează, mai târziu, sunetele altei limbi. Astfel, în primul an de viaţă, creierul este foarte atent şi stochează o mulţime de informaţii, fiind stabilite reprezentări neuronale ale sunetelor auzite, conform unui studiu publicat săptămâna aceasta în Nature Communications.
Pentru această cercetare, oameni de ştiinţă canadieni au studiat 43 copii, cu vârste cuprinse între 10 şi 17 ani, vorbitori de franceză, dintre care unii au auzit sau au vorbit când erau foarte mici limba chineză. Ei au fost împărţiţi în trei subgrupuri şi li s-a cerut să asculte înregistrări de pseudo-cuvinte, care sunau asemănătoare cu cele din limba franceză dar fără nicio semnificaţie, cum ar fi "vapagne" sau "chansette".
Primul subgrup a fost format din copii născuţi şi crescuţi în familii francofone, care nu au auzit şi nici nu au învăţat chineza.
Al doilea subgrup a constat din copii chinezi care vorbeau fluent limba franceză înainte de vârsta de 3 ani.
Cel de-al treilea subgrup a fost format din copii adoptaţi din China înainte de vârsta de 3 ani de familii care nu vorbeau decât limba franceză. După ce au fost adoptaţi, aceşti copii nici nu au mai auzit, nici nu au mai vorbit limba chineză.
"Am folosit pseudo-cuvinte franţuzeşti pentru a studia modul în care creierul procesează sunetele unei limbi vorbite curent în funcţie de limbile auzite după naştere" dar fără să intervină alte caracteristici ale limbii, cum ar fi sensul, a declarat pentru AFP Lara Pierce, psiholog la Universitatea McGill din Montreal şi co-autor al studiului.
RMN-urile efectuate în timpul emisiunii acestor sunete au arătat că toţi copiii care au auzit de foarte mici limba chineză - care au continuat sau nu să vorbească această limbă - aveau o zonă a creierului activă care nu a fost identificată la subiecţii care au auzit numai limba franceză.
La copiii adoptaţi de familii francofone care nu vorbeau chineză au fost activate, ca şi la copiii bilingvi, zone ale creierului cunoscute a fi implicate în memorie şi atenţie.
"Învăţarea unei limbi în copilărie, prin urmare, ar putea schimba modul de a înţelege o alta", a remarcat Lara Pierce. "Dar nu putem spune dacă învăţarea unei noi limbi va fi mai uşoară sau nu" pentru aceşti copii, a adăugat ea.
În noiembrie 2014, Lara Pierce şi colegii săi au demonstrat, de asemenea, că la auzul unor sunete şi tonalităţi ale unei limbi auzite şi învăţate în copilărie, dar apoi uitate, creierul continuă să reacţioneze. AGERPRES
