La grădiniţă: şi copilul, şi mama, şi tata

"Mami, nu mai vreau la gradinita! Nu ma lasa aici, nu vreau la copii, vreau sa stau acasa" (Maria, 3 ani).

In spatele acestor reactii se ascunde teama unui copil de a ramane singur intr-un loc necunoscut, de a nu fi abandonat de parinti. Ce sa facem in aceasta situatie? Sa cedam in fata lacrimilor lui si sa-l retragem de la gradinita sau sa-l ducem in continuare, in ciuda protestelor? Psihologul Ozana Ilie, de la Spitalul de Copii "Marie Curie" din Bucuresti, ne-a oferit cateva sfaturi in acest sens.

Cauze
Pentru un copil de 2-3 ani, gradinita reprezinta primii pasi spre o viata independenta. Despartit pentru cateva ore de parinti si departe de casa, micutul om trebuie sa ia viata pe cont propriu si sa se adapteze la o situatie noua, in care nici macar nu intelege cum a ajuns. Psihologul Ozana Ilie spune ca este normal ca micutul sa se agate de "fusta" mamei si sa inceapa sa planga o data ce trece pragul gradinitei. Luat dintr-un mediu unde simtea siguranta si confort emotional si pus intr-un mediu nou, strain, copilul se simte in nesiguranta, ii este teama de abandon. "Degeaba ii spui copilului ca nu-l parasesti si ca te vei intoarce sa-l iei mai tarziu. Pana la varsta de 3-4 ani, copiii nu au foarte clara notiunea de actiuni derulate in viitor. Ei au numai conceptul de prezent", precizeaza psihologul.

In afara de refuzul verbal, copilul mai are si alte manifestari care ii tradeaza teama de separare de parinti: este suparat, suspina, plange; refuza sa manance, sa intre in gradinita; devine agresiv; se trezeste des noaptea; are cosmaruri sau "sare" peste somnul de la amiaza, de frica sa nu se trezeasca singur.

Potrivit psihologului Ozana Ilie, este foarte important sa eliminam discret starea de teama pentru a nu afecta evolutia armonioasa a perso­nalitatii copilului.

Autonomie, joc, socializare
Pentru ca frica de abandon apare, in multe cazuri, ca raspuns la un comportament hiperprotectiv al parintilor, primul pas in pregatirea copilului pentru gradinita este sa-l lasam, din cand in cand, cu o persoana necunoscuta lui, dar in care noi - inclusiv copilul - avem incredere. La inceput, el va protesta. Insa treptat, va invata sa accepte compania altor copii, a unor persoane straine. Un alt pas ar fi jocul. Imaginati un joc in care cineva din familie este "doamna educatoare". Prezentati-i gradinita ca pe ceva pozitiv, care sa-i starneasca interesul si curiozitatea: "Ce facem la gradinita? Invatam cantecele si poezii, citim povesti, ne jucam cu jucariile si ne facem o multime de prieteni". Aceasta strategie contribuie la formarea unei atitudini pozitive fata de gradinita. Iar faptul ca ei stiu la ce sa se astepte ii fac sa se simt mai in siguranta.

Adaptarea la noul mediu este mai usoara pentru copiii care au fost in contact cu cei de varsta lor, a mai adaugat psihologul Ozana Ilie.

Mergeti in parc sau la locurile de joaca special amenajate, deoarece copilul care se joaca oriunde il duci, fara sa mai tina seama de parinte, se va adapta mai usor in colectivitate, ii sfatuieste psihologul pe parinti.

Recomandari
Teama de separare trebuie depasita nu numai de copii, dar si de parinti. "Emotiile parintilor se transmit copiilor. Daca mama si tata sunt tristi si agitati, copilul, in mod natural, se va simti la fel. Daca parintii sunt veseli si destinsi, asa va fi si cel mic", spune psihologul Ozana Ilie.

Iata si cateva recomandari.
● Treziti copilul mai devreme decat ora stabilita pentru plecare, pentru a-l pregati in liniste. Daca parintii sunt in criza de timp, copilul va fi si el agitat.

● E bine sa reveniti cu explicatiile in privinta importantei de a merge la gradinita. Folositi un limbaj su­gestiv, care sa il faca pe copil nerabdator sa ajunga la gradinita. Atunci cand ajunge la gradinita, el trebuie sa aiba o stare de spirit buna.

● O data ce ati ajuns, il cuprindeti de umeri si ii spuneti: "Uite ce loc frumos de joaca ai. Ai vazut cati copii asteapta sa se joace cu tine! Nu-i asa ca doamna educatoare este draguta?". Astfel, micutul tau, treptat se ataseaza de ceilalti copiii si de gradinita.

● Fiti hotarati si nu va lasati prada temerilor: "Oare nu-i prea mic pentru gradinita? Ii va fi bine aici? Va fi tratat cum trebuie?". Daca cel mic va simte nehotararea, nici el nu se va mai simti in siguranta.

● Despartirea de copil trebuie sa fie scurta si lipsita de dramatism. Nu plangeti si imbratisati-l ca de obicei. In nici un caz, nu plecati pe furis, deoarece se va simti abandonat in momentul in care isi da seama ca ati disparut de langa el.

● Nu va intoarceti din drum, chiar daca incepe sa planga. Este posibil ca sa se opreasca din plans imediat ce ati iesit din curtea gradinitei. Daca educatoarea nu reuseste sa-l opreasca din plans, cu siguranta jucariile si ceilalti copii ii vor lua locul plansului.

Cinci strategii pentru a face "suportabila" ­gradinita
1. Familiarizarea cu gradinita. Inainte de a "suna" clopotelul pentru cel mic, este bine sa te duci cu el sa vada cladirea, sa o cunoasca pe educatoare, eventual sa iei legatura cu ceilalti copii, sa cautati locuri comune de joaca.

2. Onestitatea. Nu este indicat sa-l minti, spunandu-i ca vei fi alaturi de el si in grupa de gradinita, deoarece el isi va da seama ca a fost tras pe sfoara si asta ii va accentua teama. Totodata, evita sa-l recompensezi cu jucarii sau dulciuri, pentru a-i compensa durerea pricinuita de mersul la gradinita.

3. Jucaria preferata. Pune-i in rucsac o jucarie familara (o papusa, un animal de plus, o masinuta sau chiar o minge). Ea ii va crea senzatia de confort si ocrotire.

4. Incurajarea. Nu-i ignora frica si nu i-o accentua. Vorbeste cu cel mic si spune-i ca ii intelegi suferinta. Nu glumi pe seama trairilor lui, nu-l lua peste picior si nici nu prezenta mersul la gradinita ca pe ceva imperativ: "Trebuie sa mergi si maine la gradinita, chiar daca nu-ti place!". Dimpotriva, este foarte important sa-l sustinem, sa-i spunem ce curajos este. Stabileste un dialog cu el, pornind de la urmatoarea situatie: ce ar face un personaj din poveste, in prima lui zi de gradinita.

5. Comunicarea. La sfarsitul unei zile de gradinita, fa-ti timp si discuta cu cel mic despre ce a facut la gradinita. Cu siguranta , el va simti nevoia sa iti impartaseasca din impresiile sale si se va bucura sa isi reintalneasca parintii. In plus, prin aceste discutii, copilul percepe atitudinea pozitiva a mamei fata de gradinita.