Lupta copilului împotriva kilogramelor în plus

Obezitatea infantilă constituie una dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea publică în secolul 21, fiind o problemă mondială care afectează în special populația urbană. Doctorul George Sirețeanu, specialist în Chirurgia Obezității și Chirurgie Generală împreună cu Chef Paul Siserman explică fenomenul obezității infantile, cum îl putem preveni și mai ales cum îl putem combate.

Preponderența obezității la copii crește într-un ritm alarmant, în 2010 fiind estimat un număr de 42 de milioane de copii supraponderali. În Uniunea Europeană, România se află pe locul patru în ceea ce privește obezitatea infantilă. Odată deveniți adulți, copiii obezi riscă să dezvolte afecțiuni precum diabet și boli cardio-vasculare la o vârstă precoce.

Doctorul Sirețeanu este de părere că riscul principal pe termen scurt este reprezentat de îndepărtarea de către amici și insultele, surse de pierdere a încrederii în sine, “copilul se izolează, se închide în sine și nu va mai participa la activitățile colective (mai ales cele sportive), această stigmatizare putând duce la introvertire”.

Cele mai multe cazuri de obezitate infantilă sunt cauzate de mâncatul în exces și de activitatea fizică insuficientă. Potrivit medicului, “faptul că obezitatea infantilă este genetică și că nu putem face nimic în acest sens este doar un mit. Este adevărat că genele influențează greutatea unei persoane, dar aceasta reprezintă doar o parte a ecuației. Chiar dacă unii copii sunt mai predispuși decât alții să crească în greutate, aceasta nu înseamnă că sunt condamnați să aibă probleme de greutate”.

Factori care contribuie la dezechilibrul creșterii:

• Familii ocupate în care se gătește mai puțin și se mănâncă mai mult în oraș

• Acces facil la mâncare ieftină, bogată în calorii, de tipul fast-food-ului și junk-food-ului.

• Porțiile de mâncare sunt din ce în ce mai mari, atât acasă cât și în restaurante.

• Copiii cosumă o cantitatea imensă de zahăr, atât din băuturile îndulcite, cât și din diverse alimente care au adaos ascuns de zahăr.

• Copiii petrec mai puțin timp pentru activitățile in aer liber și mai mult timp în fața televizorului și a calculatorului

• Multe școli elimină sau scurtează orele de educație fizică.

   

Ce e de făcut?

Conform doctorului Sirețeanu, ”copilul poate consuma aceleași alimente ca adulții, atenția îndreptându-se asupra cantităților, ce trebuie crescute progresiv, după necesități. Copiii trebuie învățați să își structureze ziua în funcție de mesele principale și nu trebuie lăsați să mănânce toată ziua, să ”ciugulească” între mese. De evitat ”recompensele” sub formă de gustări, acestea fiind banalizate și introduse în alimentația cotidiană. Micuții trebuie încurajați la activități fizice (bicicleta, role, inot etc), iar programul petrecut în fața televizorului sau jocurilor pe calculator, limitat la 2 ore pe zi”.

Sfaturi pentru părinții care au copii supraponderali sau obezi

”Obiceiurile sănătoase încep de acasă, astfel încât cel mai bun mod în care să prevenim și să ne luptăm cu obezitatea este să aducem întreaga familie pe un drum sănătos. De alegerea mai înțeleaptă a mâncării și creșterea activității fizice poate beneficia oricine, indiferent de greutate, iar cu cât mai multă lume este implicată, cu atât copilul cu probleme de greutate va accepta mai ușor modificările. Cel mai eficient mod de a infuența copilul dvs este prin puterea exemplului personal. Atunci când copilul dumneavoastră vă va observa că mâncați legume, sunteți activ și vă limitați timpul petrecut la TV, cu atât mai mult există șanse ca și el să facă la fel. Aceste obiceiuri vor avea un „efect advers” benefic, menținându-vă și dumneavoastră greutatea proprie”, recomandă Dr George Sirețeanu.

Medicul atrage atenția asupra cartofilor prăjiți și altor mâncăruri prăjite care pot conține grăsimi de tip trans care sunt periculoase pentru sănătatea copiilor, “Fast-food-ul, mâncarea semi-preparată, patiseria, dulciurile și celelalte alimente prăjite în ulei vegetalal, conțin adesea grăsimi de tip trans, chiar dacă pe etichetă scrie „fără grăsimi trans”. Încercați să eliminați sau să reduceți folosirea de: preparate coapte din comerț (prăjituri, biscuiți, fursecuri, brioșe, aluat de pizza, chifle), snack-uri ambalate (chips-uri, popcorn la microunde, bomboane), grăsimi solide (margarină), alimente prăjite (cartofi prăjiți, pui prăjit, nuggets, taco), produse semipreparate ( torturi, clătite, lapte cu cacao), produse cu uleiuri parțial hidrogenate”.

Chef Paul Sisserman a primit, de-a lungul anilor, multe provocări din partea părinților ai căror copii se confruntau cu astfel de probleme, și spune că “atunci când un copil are probleme cu greutatea, trebuie să încercăm să adaptăm obiceiurile culinare în familie”.

Idei de rețete pentru micuții cu probleme de greutate, de la Chef Paul Sisserman

Mic dejun:

-Kefir amestecat cu brânză de vaci și stafide.

-Un ou fiert, cubulețe de brânză, măsline, roșii și castraveți. Lapte cu miere (nu dăm copiilor sub nici o formă până la vârsta de 10-12 ani ouă prăjite la micul dejun; prefer cele fierte în coajă sau poșate în apă fierbinte)

-Brânză de vaci amestecată cu mărar tocat mărunt, pe felie de pâine integrală. Lapte cu miere.

Prânz:

-supă de roșii/supă de pui fără tăieței, cu morcovi tăiați cubulețe/rasol de vită cu orez și salată asortată/salata de pește cu orez

Gustarea de după-amiază:

- 1 felie pâine integrală cu brânză telemea slabă și roșii sau castraveți/Salată de fructe

Cina:

Lapte bătut/Fasole verde cu piept de pui

Rețetă truc de înghețată, pentru copiii mofturoși

Se taie o banană sau un avocado (după descojire) în bucăți mici și se pune în congelator (acestea vor servi drept liant). Apoi repetăm procesul cu orice tip de fruct doriți în momentul în care copilul dumneavoastră va cere o înghețată. Este suficient să scoateți bucățile de fructe, să le introduceți în blender și în 3 minute înghețata va fi gata. Datorită cremozității naturale a bananei sau avocado-ului înghețata va iesi ca cea de la gheretele specializate.

Dacă dediceți să gătiți dulciuri în casă, faceți următoarele substituții:

• în loc de unt, puneți avocado

• în loc de zahăr, puneți ștevie (în lapte puneți miere)

• în loc de pesmet, semințe de Chia

• în loc de smântână, iaurt grecesc (smântâna are cu 227% mai multe calorii și cu 450% mai puține proteine)

• Puteți înlocui orezul cu quinoua: are cu 150% mai multe fibre și cu 100% mai multe proteine.”

Curba greutății evoluează odată cu vârsta, în 3 faze:

• Înainte de 2 ani, corpul crește, iar în general la vârsta de 1 an, copilul este „rotunjor” sau „durduliu”.

• Corpolența scade după vârsta de 2 ani și copilul pare adesea slab, până la vârsta de 6-7 ani

• În jurul vârstei de 8 ani asistăm la o nouă creștere a curbei ponderale, această perioadă purtând numele de „rebound”. La copiii cu potențial de obezitate, rebound-ul apare mult mai precoce.”

Copiii obezi nu sunt condamnați să devină adulți obezi, majoritatea micuților ”durdulii” fiind normoponderali la vârsta maturității. Totuși, studiile epidemiologice arată că, după vârsta de 8 ani, există o relație strânsă între greutatea copilului si greutatea lui ca adult.

Conform studiilor Eurostat (Biroul European de statistica), un român din trei este supraponderal și unul din patru este obez. În România sunt peste 3,5 milioane de obezi; doar 10% dintre aceștia merg la un control medical; dintre ei, doar 1% sunt incluși într-un program național de educație împotriva obezității.

Riscurile medicale pe termen scurt:

• Hipertensiunea arterială

• Creșterea trigliceridelor și a riscurilor de apariție a bolilor cardio-vasculare

• Diabet

• Probleme articulare (genunchi, glezne)

• Astm bronșic

• Boli hepatice și ale vezicii biliare

• Necroză de cap femural

• Apnee de somn

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), supraponderabilitatea și obezitatea sunt definite ca o acumulare anormală sau excesivă de grăsime, ce prezintă un risc pentru sănătate.