Meniul în primul an de viaţă

Modul în care sunt hrăniţi bebeluşii în primul an de viaţă are consecinţe pe termen lung, avertizează Nicoleta Bobe, medic primar pediatru, specialist neonatolog în cadrul Centrului Amicus Med din Bucureşti.

Hrana bebeluşilor trebuie să ofere acestora cantitatea adecvată de nutrienţi pentru ca ei să crească sănătos şi armonios. Astfel, dieta bebeluşului se modi­fică o dată la câteva luni.


PRIMELE CINCI LUNI
Dieta sugarilor se bazează în special pe lapte matern. În cazul în care mama nu are suficient lapte pentru hrănirea pruncului, ea poate apela la formule de lapte cu diverşi nutrienţi.  

Sugarul hrănit exclusiv la sân va "semna­liza", prin plâns, dorinţa de a mânca.
În cazul în care acest lucru nu se întâmplă, mama îl poate hrăni la un interval de 2-4 ore. Asta înseamnă că micuţul va mânca de 8-12 ori pe zi. Încet-încet, numărul de alăptări scade la 4-6 pe zi, însă cantitatea de lapte va creşte. Un bebeluş care mănâncă lapte "îmbunătăţit" va fi hrănit de 6-8 ori pe zi, urmând ca, până la 4 luni, să i se reducă şi lui numărul de mese.


RECOMANDĂRI
Laptele matern este cea mai bună variantă pentru sugari, susţine medicul neonatolog consultat de Jurnalul de sănătate. Printre beneficiile laptelui matern se numără:
- este uşor de digerat şi poate fi asimilat în întregime
- copiii hrăniţi astfel
dezvoltă mai rar infecţii
- sugarii alăptaţi la sân devin mai rar supraponderali sau obezi.

Luna a cincea de viaţă coincide cu prima schimbare majoră în alimentaţia bebeluşilor. Este momentul în care bebeluşii pot fi hrăniţi şi cu alimente solide şi semisolide. "Este foarte important ca părinţii să fie foarte atenţi la modul în care reacţionează bebeluşul lor", spune medicul Nicoleta Bobe. Specialist în neonatologie şi pediatrie, medicul recomandă să se evite utilizarea mierii la copiii cu aceste vârste, deoarece poate cauza botulismul.
De asemenea, nici zahărul nu trebuie introdus în dietă de la această vârstă.

Pentru a fi siguri că pruncii mănâncă suficient, mama trebuie să-i ducă periodic la medic, acesta fiind singurul care poate aprecia dezvoltarea corespunzătoare a bebeluşilor.


ÎNTRE 5 ŞI 6 LUNI
De regulă, în această perioadă, se face trecerea de la dieta bazată pe lapte matern sau pe formule fortifiate la cea diversificată. La început, părinţii pot încerca hrănirea bebeluşului cu legume fierte (rădăcinoase şi dovlecel). Apoi copilaşii pot fi hrăniţi şi cu ficăţei de pui, carne fiartă de pui, iaurt, cartofi fierţi, broccoli. Alte alimente recomandate sunt brânza de vaci amestecată cu orez fiert şi foarte bine pasat şi gălbe­nuş de ou. Este indicat ca, începând de la această vârstă, să se folosească linguriţa pentru hrănit.

Dacă micuţul suferă de reflux gastroesofagian, doar la recomandarea specială a medicului se încercă hrănirea cu biberonul. Un sfat pe care îl dau medicii frecvent părinţilor care vor să-şi hrănească pruncii cu cereale este acela de a utiliza un singur sortiment pentru a se verifica dacă pruncul este alergic. La această vârstă, în dieta bebeluşilor pot fi incluse: brânza de vaci, amestecată cu orez fiert şi foarte bine pasat, legume fierte şi pasate (pe la vârsta de 5 luni) şi gălbenuş de ou, obligatoriu fiert tare.  


ÎNTRE 6 ŞI 8 LUNI
Este perioada când un copil devine capabil să mestece alimentele, consumul laptelui matern sau al formulelor se răreşte (3-5 ori pe zi). În scurt timp, alimentele solide deţin ponderea în alimentaţie. Este indicat ca, zilnic, să se ofere copilului fructe şi legume pasate.

Dintre legume sunt recomandate mazarea, morcovii, cartofii, dovleceii, sfecla, fasolea; iar dintre fructe: bananele, piersicile, perele, caisele, pepenii. Medicii ne sfătu­iesc să evităm merele, strugurii, afinele, alunele, legumele crude, fulgii de cereale etc. Specialiştii recomandă ca mixurile din fructe să fie preparate din cel mult două feluri. Şi pentru bebeluşi între 6 şi 8 luni, cantitatea de alimente trebuie stabilită de medicul pediatru.

Tot în această perioadă, se pot introduce alimente ce ajută la creşterea sănătoasă a dinţilor: pâinea prăjită, biscuiţii nesăraţi sau covrigeii. Începând cu luna a 8-a, mamele pot încerca să ofere copilului carne de pui sau peşte fiert, ficat de pasăre fiert, iaurt de casă (nu cu fructe, din comerţ).


ÎNTRE 8 ŞI 12 LUNI
Pentru multe mame, perioada în care copilul lor a depăşit vârsta de 8-10 luni este cea mai dragă. Pentru că micuţul se străduie să mănânce singur şi poate să bea cu un pahar mic (evident dacă este ajutat), poate să mestece corect şi să înghită alimente moi, se poate folosi de linguriţă.

Există copii care şi la această vârstă sunt hrăniţi cu lapte matern, fie cu formule de lapte. Însă carnea este principala sursă de proteine şi poate fi introdusă în cantităţi ce cresc treptat. Carnea, în special cea de pasăre, trebuie să fie fiartă sau pasată. Se recomandă ca fiecare fel de carne să fie introdus în regimul copiilor treptat, la fel ca în cazul legumelor, fructelor sau al cerealelor, pentru a se urmări reacţiile pruncului. Copiii de cel puţin 9 luni pot fi hrăniţi chiar şi cu ciorbă de perişoare.

Acum, alimentaţia poate fi completată cu kiwi (îndepărtaţi coaja cu mare atenţie), spanac, ardei gras (de preferat cel românesc), salată verde, mărar, pătrunjel. Dar trebuie evitate zmeura, fragii sau căpşunile, pentru că favorizează alergiile.

RECOMANDĂRI:
● Nu hrăniţi copiii cu alimente solide înainte de vârsta de 4 luni, pentru a nu lua foarte mult în greutate.
● Dacă observaţi că micuţului nu-i plac anumite alimente, nu îl fortaţi să le mănânce. Încercaţi peste câteva luni.
● Vasele în care se depozitează mâncarea copilului trebuie să fie închise etanş şi depozitate în frigider, nu mai mult de două zile.
● Pruncul trebuie hrănit cu o linguriţă pe care nu o mai foloseşte nimeni, nici măcar mama sa.
● Daţi-i copilului să bea apă între mese, pentru a fi bine hidratat.
● Pentru a proteja dentiţia, evitaţi dulciurile sau sucurile îndulcite artificial.
● Nu-i daţi bebeluşului ciocolată, cacao sau cola.


SFATUL MEDICULUI
În jurul vârstei de 9 luni, ma­joritatea copiilor au ten­dinţa de a se hrăni singuri, apu­când ce au la îndemână pe masă. Din acest motiv, ma­mele trebuie să fie foarte atente să nu lase în zona de acţiune a bebeluşilor alimente care le-ar putea provoca neplăceri. De exemplu: un copil se poate îneca uşor cu bucăţi mari de carne sau de legume crude, covrigei, biscuiţi, felii de brânză moale sau de banane etc.