Muzica şi inteligenţa copiilor

Veste bună pentru viitoarele mame. Pruncul aflat în burtica lor începe să perceapă sunetele din a treisprezecea săptămână de viaţă intrauterină. Iar din a opta lună de sarcină, bebeluşului începe să-i placă muzica. Asta susţin autorii unor studii despre efectele muzicii asupra viitorilor copii.

Primele sunete

Specialiştii au monitorizat 134 de viitori nou-născuţi aflaţi în perioada 10-36 săptămâni de viaţă intrauterină. Le-au fost determinate ritmul cardiac şi mişcările cu ajutorul ecografiei, în timp ce un calculator emitea mai multe zgomote: de la muzică până la zgomot de fond. Astfel, cercetătorii au demonstrat că înaintea celei de-a treizecea săptămâni de sarcină fătul nu reacţionează la sunete.

“În schimb, când în cameră se auzea muzică, fetuşii de peste 30 de săptămâni începeau să se mişte, dar nu am obţinut nici un răspuns înaintea acestei vârste”, declară dr Kisilevsky. Totuşi, ea nu a reuşit să determine cu exactitate intensitatea la care viitorii bebeluşi disting sunetele. “Pentru că abdomenul matern şi ţesuturile atenuează sunetul, am estimat că nivelul sonor perceput de făt ajunge la 70-75 decibeli (ceea ce corespunde nivelului sonor al unei discuţii normale”, arată dr Kisilevsky.

Specialistul canadian le spune viitoarelor mămici că au şapte luni la dispoziţie pentru a alege primele sunete sau primele acorduri muzicale pe care copilul le va auzi. Asta nu înseamnă că până atunci nu trebuie să comunice cu pruncul. Dr Barbara Kisilevsky este de părere că “vocea mamei şi sunetele percepute de făt pot avea un impact asupra dezvoltării sale. Comunicarea din viaţa intrauterină îl ajută să recunoască şi să înveţe limba maternă”.

Potrivit dr Kisilevsky, viitoarele mame se pot relaxa împreună cu bebeluşii ascultând muzică clasică sau orice alte melodii relaxante. Împreună trebuie să profite de această perioadă, pentru că, după ce pruncul vine pe lume, ambianţa sonoră riscă să se transforme în scene mai puţin melodioase… mai ales noaptea.

Efectul Mozart

Efectul Mozart a fost descoperit de Alfred A. Tomatis, care a observat că inteligenţa copiilor este stimulată dacă ascultă muzica lui Wolfgang Amadeus Mozart. Vorbirea, memoria, dar şi capacităţile motorii ale copiilor sub 3 ani sunt dezvoltate cu ajutorul muzicii clasice, susţine Alfred Tomatis. Teoria lui a fost contestată de psihologi şi psihiatri pe motiv că nu se bazează pe probe ştiinţifice solide. Dar asta nu a afectat succesul de care se bucură aşa-numitul efect Mozart în rândul populaţiei din întreaga lume. De exemplu, numeroase maternităţi din Statele Unite distribuie CD-uri cu muzică clasică proaspetelor mame. În Florida, ascultarea muzicii clasice este prevăzută de lege în toate instituţiile preşcolare subvenţionate de stat. În Marea Britanie există posturi de radio care difuzează, special pentru copii, muzică de Mozart.

Un alt experiment, realizat în cadrul Universităţii de Psihologie din Leicester şi coordonat de dr Alexandra Lamont, a demonstrat că muzica ascultată în timpul vieţii intrauterine este preferată de copii şi după naştere. Mamele aflate în ultimul trimestru de sarcină au ascultat împreună cu bebeluşul lor aceeaşi melodie până la naştere. Melodiile erau din genuri muzicale diferite: operă (Mozart, Vivaldi), muzică de relaxare (Spirits of Nature), reggae şi pop. După un an de la naştere, copiii preferau piesele ascultate în timpul vieţii intrauterine. Un alt studiu arată că bebeluşii sunt fascinaţi de muzica clasică. Psihologii de la Brigham Young University (Utah) au dovedit că sugarii de 5 luni fac diferenţa între mai multe genuri muzicale şi chiar pot să-şi manifeste preferinţa pentru o melodie. Dintre genurile pe care le-au ascultat, bebeluşilor le-a plăcut cel mai mult muzica lui Beethoven. Iar cei care au continuat să asculte simfonii de Beethoven au reuşit ca la vârsta de 9 luni să deosebească pasajele vesele şi cele triste din muzica beethoveniană, arată studiul publicat în revista Infant Behavior and Development. Psihologii confirmă teoria că muzica ocupă un loc important în dezvoltarea capacităţilor intelectuale ale copiilor.

SEMNALE DE ALARMĂ. În cazul în care copilul este strigat şi nu răspunde când este cu spatele sau când doarme, părinţii se pot gândi că micuţul are o problemă cu auzul. De asemenea, dacă nu întoarce capul când se dă drumul la televizor sau la radio, dacă nu se sperie de zgomote intense, acestea sunt alte semne că nu aude. Copilul care nu reuşeşte să spună mama, tata, cuvinte scurte, până la un an şi jumătate, doi ani poate avea probleme de auz. În toate aceste situaţii este obligatorie prezentarea la un medic ORL.

CÂNTEC DE LEAGĂN. Mama trebuie să îşi alinte bebeluşul cu cântece când îi face băiţă, când îl îmbracă şi îl îngrijeşte, când îl pune la culcare. Vocea mamei este cea mai relaxantă muzică pentru copil.

Ştiaţi că

- La naştere, copiii aud mai slab decât adulţii, diferenţa fiind de 40 decibeli. Maturizarea auzului se face la 2 ani.

- Cântatul la un instrument dezvoltă abilităţile matematice ale copilului. Copiii care ştiu să cânte la pian, vioară sau chitară au o bună vedere în spaţiu, fiind pricepuţi la geometrie.

Sfatul medicului

Indiferent de rezultatele ştiinţifice, muzica de calitate le trezeşte copiilor sentimente pozitive, îi linişteşte şi, în acelaşi timp, contribuie la dezvoltarea memoriei, limbajului, creativităţii, este de părere dr Adrian Tudor, medic primar ORL la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu”. Memorarea unor melodii, ritmuri şi versuri constituie un bun exerciţiu pentru copii. Iar mai târziu, unii dintre ei devin pasionaţi de muzică, ajung să ia lecţii de dans sau să cânte la un instrument.