Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O estimare statistică recentă efectuată pe copiii cu boli congenitale de cord reanimaţi sau/şi internaţi in trei mari clinici de pediatrie din Bucureşti.
O estimare statistică recentă efectuată pe copiii cu boli congenitale de cord reanimaţi sau/şi internaţi in trei mari clinici de pediatrie din Bucureşti, acolo unde in absenţa unui centru specializat sunt preluaţi nou-născuţii şi sugarii cu boli congenitale de cord, arată că, in anii 2005-2006 şi primele 6 luni ale anului 2007, au fost operaţi sub 10% dintre copii cu vărsta cuprinsă intre 0 şi 1 an cu boli congenitale de cord care necesită corecţie chirurgicală.
O altă situaţie dramatică este intălnită şi la nou-născuţii şi sugarii mici (1-3 luni) cu boli congenitale de cord grave, incompatibile cu supravieţuirea, dacă nu se face corecţia chirurgicală de urgenţă in prima lună de viaţă. In aceste situaţii, asistăm astăzi la evoluţia naturală a bolii acestor copii, iar supravieţuitorii, in mare măsură prin voia lui Dumnezeu, prezintă in majoritatea cazurilor complicaţii, de cele mai multe ori grave, şi insuficienţa creşterii, care işi pun amprenta pe calitatea vieţii acestor copii şi care "incarcă" financiar serviciile de sănătate. Transportul nou-născuţilor şi sugarilor mici pănă la centrele de chirurgie cardiovasculară pentru adulţi din Tg.Mureş sau Cluj pentru o eventuală intervenţie chirurgicală pe cord este extrem de dificil, din cauza stării grave a bolnavilor, şi foarte costisitor (elicopter, incubatoare de transport şi aparatură specializată, personal de insoţire calificat ş.a.).
Cheltuieli
Centrele de chirurgie cardiovasculară adulţi nu pot asigura numărul necesar de intervenţii corectoare in boli congenitale de cord la copil şi mai ales nu abordează vărstele mici (0-1 an). Din această cauză, un număr mic de cazuri işi găsesc rezolvarea in străinătate cu cheltuieli mari din partea MSP, CNAS, dar mai ales a familiilor copiilor, deoarece numai o mică parte dintre aceştia beneficiază de ajutor umanitar.
Căt timp va mai depinde viaţa acestor copii de bunăvoinţa şi mila publică? O sinteză a celor prezentate este făcută de profesorul doctor Ion Socoteanu, şeful Clinicii de chirurgie cardiovasculară din Timişoara: "... in Romănia, chirurgia malformaţiilor cardiovasculare la nou-născut şi sugar nu are un cadrul instituţional şi organizatoric administrativ (poate că are chiar un cadru adversativ), iar experienţa este doar parţială şi sporadică...". Iar reputatul profesor de chirurgie cardiovasculară, doctor docent Ioan Pop D. Popa menţionează "ca o zonă albă din patologia cardiovasculară in practica autohtonă cardiologia şi cardiochirurgia fetală şi a nou-născutului sau sugarului".
Unică
Romănia este singura ţară din Europa care nu are un centru de cardiologie şi chirurgie cardiovasculară pentru copii care să organizeze activitatea in ţară in acest domeniu atăt de important al sănătăţii publice.
De ce infiinţarea unui centru de cardiologie şi chirurgie cardiovasculară pediatrică nu a fost şi nu este inclusă in programul de reformă a sănătăţii in ţara noastră? Bani există, după cum am fost asiguraţi in repetate rănduri, la nivelul Guvernului atăt de primul ministru, căt şi de ministrul sănătăţii. De altfel, in Monitorul Oficial de la 31 ianuarie 2006 este publicată o completare a "Ordonanţei de Guvern 41/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare", prin care 32,509 milioane de euro sunt prevăzute pentru construirea şi dotarea Centrului de Cardiologie şi Chirurgie Cardiovasculară Pediatrică in incinta Spitalului de Copii "Grigore Alexandrescu". Dar totul a rămas pe hărtie, nu s-a intreprins absolut nimic şi nici nu sunt semne că s-ar face ceva!
Şi, ca şi cum nu ar fi de-ajuns, Centrul de Perfecţionare a Personalului Sanitar al MSP a desfiinţat şi specialitatea de cardiologie pediatrică, invocănd necesitatea reducerii numărului de specializări pentru aşa-zisa "aliniere" la "normele" europene. Dar atrag atenţia asupra faptului că, in majoritatea ţărilor europene, există specialitatea de cardiologie pediatrică şi că există şi Asociaţia Europeană de Cardiologie Pediatrică (AEPC) cu congrese anuale. Totodată, sunt convins că nimeni, nici o autoritate europeană nu ne opreşte să adaptăm sistemul de specializări prin rezidenţiat la nevoile specifice din ţara noastră şi oricum a deveni "europeni" nu implică nesocotirea realităţilor noastre.
Soluţie
In faţa acestei situaţii, profund neeuropeană, acţiunea unui mic grup de oameni, numit Grupul 7, care a hotărăt să doneze 90% din venitul net propriu rezultat din comisioanele cuvenite in acţiunea de promovare a pensiilor private in Fundaţia Spitalului de Copii "Grigore Alexandrescu" destinat copiilor cu boli congenitale de cord apare ca o rază de lumină şi speranţă. Acest grup de oameni intenţionează să se implice intr-un proiect comun mai larg, de asistenţă socială a copiilor cu boli congenitale de cord, prin iniţiativa de a infiinţa o asociaţie a familiilor acestor bolnavi.
BOALA CONGENITALĂ DE CORD. Dintre multe alte dificultăţi şi neajunsuri cu care este confruntat sistemul sanitar din ţara noastră, se detaşează situaţia de o extremă gravitate şi urgenţă a copiilor cu boli congenitale de cord. In Romănia se nasc anual aproximativ 1.500-1.600 de copii cu boală congenitală de cord (BCC). Dintre aceştia, anual, 850-950 necesită corecţie chirurgicală. Datele statistice ale Ministerului Sănătăţii Publice (MSP) ne arată insă că, in Romănia, se operează anual cel mult un sfert, pănă la o treime dintre copiii cu boală congenitală de cord care necesită acest tratament (aproximativ 250-300).
