x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Are bătrâneţea haine grele?

0
Autor: Florin Condurateanu 23 Iun 2009 - 00:00
Are bătrâneţea haine grele? iSTOCKPHOTO/
Vezi galeria foto

Vârsta este de fapt diferită din patru puncte de vedere. Există vârsta cronologică, cea în care se adună anii de la naştere, dar există şi vârsta psihologică, de fapt cum se simte omul care a atins o anumită vârstă, cum realizează el că au trecut anii şi pofta lui de viaţă când se simte bine şi în putere.



Mai există şi o vârstă socială, dependentă de rolul pe care vârstnicul îl mai are în colectivitate. Şi în fine, mai există acea importantă vârstă biologică, care este greşit considerată a fi egală cu vârsta cronologică. Vârsta biologică marchează cât de tare au scăzut rezervele funcţionale ale omului. La stres se vede diferenţa între cel cu vârstă biologică favorabilă faţă de cel care e dominat de trecerea anilor. De regulă, au fost considerate persoane vârstnice cele peste 65 de ani, care înseamnă vârsta de pensionare în ţările occidentale.

Speranţa de viaţă
Medicina a făcut, cum am menţionat, să crească speranţa de viaţă. În vremurile foarte depărtate, speranţa de viaţă era de 20 de ani, apoi a ajuns la 50 de ani, iar acum în ţările bogate speranţa de viaţă a crescut la 84 de ani. La noi, speranţa de viaţă a femeilor este de 76 de ani, a bărbaţilor de 69 de ani, deci o medie de 73 de ani. În funcţie de bolile pe care le au, medicina îi consideră vârstnici tineri pe cei între 65 şi 74 de ani, îi cataloghează ca vârstnici pe cei între 74 şi 85 de ani şi le spune longevivi celor ce depăşesc 85 de ani. Unii oameni au rezerve mari funcţionale, rezerve mari de lucru al organelor. Şi ei sunt mai tineri biologic decât vârsta cronologică, cea din acte. La extrema cealaltă, unii oameni cărora rezervele organismului li s-au secat sunt mai vârstnici decât etatea lor. Într-o societate dezvoltată, unde nu se mai pune bază pe forţa fizică, ci pe efortul intelectual, oamenii nu se pensionează nici la 70 de ani.

Funcţia creierului

În evaluarea vârstei simţite de om este foarte importantă funcţia creierului. Sau cum zice ştiinţa partea cognitivă. Vârstnicii care nu au o boală, dar li se reduce în mod firesc funcţia lor cerebrală, pierd de regulă viteza de reacţie. Ei îşi dirijează memoria selectiv, ţinând minte lucruri importante şi lăsând uitării lucrurile nesemnificative. Este un fel de mecanism de protecţie. De exemplu, când sună un telefon, vârstnicul îşi dirijează memoria către convorbirea telefonică care este mai importantă şi nu dă atenţie unde-şi pune cheile. Mulţi vârstnici au depresie.

Şi de multe ori ei maschează această depresie, insistând pe suferinţele somatic, adică de funcţionare a organelor. De exemplu, un bătrân se vaită de articulaţii, dar în fond el are depresie. Şi această scădere de stare mintală şi de curaj accentuează boala articulaţiei.

Beneficiu reciproc
Japonezii au făcut un studiu de mare amploare şi au constatat cât de importantă este prezenţa bunicilor lângă familia tânără. Cel mai mare savant al Japoniei a fost întrebat cine i-a influenţat decisiv mintea, sufletul şi cariera. Marele om de ştiinţă japonez a răspuns că bunica, prin discuţiile cu el. Când se ocupa de creşterea lui, l-a modelat ca pe un om de mare valoare. Tocmai de aceea este importantă familia lărgită, în care bunicii participă la creşterea nepoţilor. Este util atât pentru vârstnic să fie în preajma copiilor, cât şi pentru copii. Bunicii oferă informaţii nepotului cu răbdare, îi fac educaţie şi îi modelează comportamentul cu diplomaţie şi simţ pedagogic. Apare un beneficiu reciproc între vârstnic şi copil. Nu trebuie neglijată experienţa celor în vârstă. Experienţa de viaţă n-o poţi obţine din cărţi, ci de la cei în vârstă. Mai importantă este experienţa de viaţă decât informaţia rece luată din cărţi sau din computer.

4986-94840-04_17_sante7copy.jpg

Daţi viaţă anilor!
Doamna Ana Aslan, marea savantă a medicinii geriatrice de reputaţie internaţională, spunea că trebuie să-i privim pe vârstnici ca pe proprii părinţi. Iar părinţii fiecăruia dintre noi nu au vârstă. Academicianul Ana Aslan era convinsă că trebuie: "Să adăugăm viaţă anilor şi nu ani vieţii". Cu alte cuvinte, să nu o ia înainte, în degradare, vârsta biologică faţă de vârsta cronologică. Medicina trebuie să menţină independenţa vârstnicilor, să amâne decompensarea bolilor cronice. Cu înaintarea în vârstă, se acumulează o serie de boli. Vârstnicii sunt fragili. Bolile cronice sunt latente, dar apar când peste ele se suprapune ceva. Funcţia cerebrală e mai importantă decât orice. După vârsta de 85 de ani, 40% dintre vârstnici au o scădere a funcţiei de cunoaştere. Nu toţi au aceeaşi degradare a funcţiei de cunoaştere. Există o diferenţă de la vârstnic la vârstnic în privinţa degenerării cerebrale. Medicina trebuie să acţioneze asupra cauzelor regenerării funcţiei creierului şi nu doar asupra consecinţelor.

Funcţionează unele prejudecăţi: că unele modificări, o dată cu vârsta, sunt normale. De exemplu, că osteoporoza, acea pierdere de masă osoasă, e normală pe măsura înaintării în vârstă. Dar azi, osteoporoza e considerată o boală ce trebuie tratată şi prevenită şi nu ca un lucru normal la vârstnici.

Radicalii liberi
Să nu credem că toţi vârstnicii trebuie automat să ajungă la degradarea fizică şi psihică. Sunt acuzaţi în necazurile bătrâneţii radicalii liberi. Radicalii liberi produşi de oxigen şi azot apar normal în organism, dar ei sunt îndepărtaţi de unele enzime. Cu trecerea anilor, aceste enzime scad şi ele sunt depăşite de radicalii liberi care nu mai sunt epuraţi. Şi alimentaţia rea sporeşte numărul radicalilor liberi. Radicalii liberi distrug mitocondriile, care sunt bateriile celulei, sursa de energie a celulei. Se distruge din cauza acestor radicali liberi celula şi, prin cumularea acestor lezări ale celulelor, apar bolile. De aceea, noi trebuie să stimulăm procesele naturale ale organismului ce produc enzimele care vin de hac radicalilor liberi. Medicina a mai descoperit şi alte metode de atacare a acestor radicali liberi cu efect negativ.

DEMONSTRAŢIE.
Directorului medical al Institutului de Geriatrie "Ana Aslan", conf. dr Gabriel Prada, nu-i place termenul bătrâneţe. Nu prea e de acord nici cu proverbul "bătrâneţe, haine grele". Acest medic, care se luptă cu bătrâneţea altora, face o întreagă demonstraţie ştiinţifică a înaintării în vârstă.

PENSIONARE. Prin progresul medicinei, care ajută organismul să lupte cu bolile, şi prin creşterea speranţei de viaţă lucrurile s-au schimbat. Acum, în Franţa, pensionarea este la 70 de ani. Iar în America, există o vârstă de pensionare flexibilă. Când un om are randament intelectual normal, firma nu-l pensionează, ba din contră, îl stoarce de toate calităţile ce servesc locului de muncă. Iată un exemplu, savantul român Palade dădea randament intelectual şi la 90 de ani, timp în care îşi continua cercetările în SUA. Bismark acreditase, între regulile lui, vârsta de pensionare la 60 de ani. Era ca o recunoştinţă din partea statului pentru munca prestată şi statul îl plătea pe omul pensionat, lăsându-l să se odihnească.

Citeşte mai multe despre:   viata,   vărsta,   importanta,   liberi,   sanatatea bunicului,   vârstnici

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Detartraj, sigilări dentare, fluorizare și alte metode de profilaxie dentară

Detartraj, sigilări dentare, fluorizare și alte metode de profilaxie dentară
Cât de importantă este profilaxia dentară? Și cum putem să o facem corect? Răspunsuri primim de la dna dr. Simona Tănase, medic specialist Stomatologie. Dar înainte de orice răspuns, să enunțăm două...

Intervențiile chirurgicale ortopedice - tot ce trebuie să știi

Intervențiile chirurgicale ortopedice - tot ce trebuie să știi
Intervenția chirurgicală ortopedică – și nu neapărat ca urmare a unor traumatisme – se impune în anumite cazuri, indiferent de vârsta, genul și ocupația pacientului. Ea e necesară, uneori, și la copil...

Curățarea sângelui și a organismului de toxine, primul pas spre... reîntinerire

Curățarea sângelui și a organismului de toxine, primul pas spre... reîntinerire
Helațioterapia este, între toate practicile de medicină tradițională, poate cea mai puțin cunoscută.  „Mai întâi, ar trebui să spunem că Helațioterapia sau Metoda Helațio este aplicată cu succes,...

Atrofia cerebrală - tot ce trebuie să știi despre ea

Atrofia cerebrală - tot ce trebuie să știi despre ea
Atrofia cerebrala denumeste orice degenerare morfologica si functionala a tesutului cerebral, produsa prin distrugerea celulelor nervoase si a legaturilor neuronale. Cand procesul de atrofiere se generalizeaza si...

Sfaturile psihologului: Cum reacționează anumite părți ale corpului la panica produsă de Covid-19?

Sfaturile psihologului: Cum reacționează anumite părți ale corpului la panica produsă de Covid-19?
Cu această criză - economică, socială, emoțională - întreagă situație devine riscantă pentru sănătatea noastră dacă alegem să punem capac tuturor emoțiilor pe care le trăim în această perioadă....

Cum ne menajăm coloana când stăm mult pe scaun

Cum ne menajăm coloana când stăm mult pe scaun
În condiţiile în care există indicaţia de a sta acasă, fără să circuli pe trotuare sau prin parcuri, cei mai mulți oamenilor îşi petrec timpul în faţa calculatoarelor, în faţa televizoarelor. Dar nu...

Explicația psihoterapeutului despre pandemia Covid-19: Oamenii au nevoie de certitudini pentru a-și recâștiga optimismul

Explicația psihoterapeutului despre pandemia Covid-19: Oamenii au nevoie de certitudini pentru a-și recâștiga optimismul
Frica, teroarea, panica sunt mai prezente ca niciodată mai ales acum când acest virus se răspândește atât de rapid. Ne temem de ceea ce ne rezervă ziua de mâine iar informația negativă contribuie enorm la frica...

CORONAVIRUS – Virusolog OMS: 10% dintre cei aflați la terapie intensivă în Italia sunt oameni tineri

CORONAVIRUS – Virusolog OMS: 10% dintre cei aflați la terapie intensivă în Italia sunt oameni tineri
Galerie Foto Cu siguranță, fiecare dintre noi se întreabă cât va mai dura această criză provocată de coronavirus și când va reveni viața la normal. Ce trebuie să știți încă de la început, dacă nu cumva știți...

Covid-19 – 6 lucruri cu care trebuie să rămânem după criza coronavirus

Covid-19 – 6 lucruri cu care trebuie să rămânem după criza coronavirus
Această criză provocată de coronavirus cu siguranță a bulversat planeta, a luat pe nepregătite chiar și state puternice și ne va schimba într-un fel sau altul viețile. Cu speranța că o vom depăși curând ș...

5 ponturi ca să nu te îngrași când stai mai mult în casă, ba chiar să slăbești câteva kg

5 ponturi ca să nu te îngrași când stai mai mult în casă, ba chiar să slăbești câteva kg
Am auzit multă lume plângându-se că s-a îngrășat, măcar puțin, de când libertatea de mișcare ne-a fost limitată odată cu această criză provocată de coronavirus. Pe de o parte fiindcă se mișcă mai...

Tuberculoza la copii și adulți – simptome, tratament, profilaxie

Tuberculoza la copii și adulți – simptome, tratament, profilaxie
Iată care sunt principalele semne care trebuie să te alerteze, ca să mergi imediat la medic: Tuse care durează trei sau mai multe săptămâni Tuse cu sânge Dureri toracice sau dureri în timpul respirației...

Când apelăm la infiltrațiile cu acid hialuronic?

Când apelăm la infiltrațiile cu acid hialuronic?
Infiltrații cu acid hialuronic, pentru tratarea artrozelor – de ce este indicată această metodă? –Se știe că acidul hialuronic este un component natural al lichidului sinovial prezent în genunchi ca și în al...

Gastrita – cauze, simptome, diagnostic, tratament

Gastrita – cauze, simptome, diagnostic, tratament
Ce este gastrita? Gastrita este o inflamație acută sau cronică a mucoasei gastrice caracterizată prin ulcerații superficiale ale mucoasei. Gastritele cronice sunt induse în special de o bacterie, Helicobacter...

Colegiul Farmaciștilor: Cel mult două cutii de paracetamol vor fi vândute unei persoane

Colegiul Farmaciștilor: Cel mult două cutii de paracetamol vor fi vândute unei persoane
Colegiul Farmaciștilor din România cere membrilor săi să nu elibereze mai mult de două cutii de paracetamol pentru o singură persoană pentru a preîntâmpina lipsa acestuia de pe piață Cererea...
Serviciul de email marketing furnizat de