x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea familiei Atacurile de panica, precum un cutremur

Atacurile de panica, precum un cutremur

04 Mai 2006   •   00:00

Se intampla adesea ca in camera de garda cardiologie a unui spital sa intre un om speriat, galben ca lumanarea, scaldat in transpiratii ale fricii, vaitandu-se de o menghina care ii strange pieptul si rostind ingrozit "am facut infarct, o sa mor!". Sar ca arsi medicii, ii fac electrocardiograma, apeleaza si la celelalte investigatii cardiologice si se ajunge la concluzia ca pacientul n-are nimic la inima. O scena cu mari asemanari se intampla in alte spitale, unde se prezinta alti suferinzi care se plang ca nu au aer si se sufoca bantuiti de aceeasi spaima a mortii. Cu grabire, doctorii le pozeaza plamanii, traseele respiratorii si nu constata nici un necaz. Spaima de sufocare a venit din senin. Alti oameni apeleaza in goana la spitale cum ca simt ameteli ce-i transforma intr-un titirez sau se vaita ca le amorteste o mana: Doamne fereste sa nu paralizeze. Cerceteaza medicii reteaua de nervi si nu "developeaza" nici un deranj neurologic. Cu toate acestea, pacientii acestia nu sunt bolnavi inchipuiti, ei chiar simt aceste senzatii de grave brambureli in functionarea organismului. In exemplele date mai sus cardiologii, neurologii, medicii de plamani ii indreapta pe pacientii respectivi spre psihiatru. Cei care intra val-vartej pe usa cu suferintele clamate cu spaima sunt diagnosticati cu boala denumita atacuri de panica.

Ei bine, ce sunt atacurile de panica? Acele "furtuni" in mijlocul carora se trezesc nu putini oameni, aceste atacuri de panica, sunt explicate de conf. dr. Radu Mihailescu, directorul medical al Spitalului de Psihiatrie "N. Obregia" din Bucuresti. Anxietatea este o stare normala, avem nevoie de anxietate ca sa ne pazim de pericole. Dar cand aceasta aluneca, derapeaza, se ajunge la tulburarile de anxietate, la fobii, o spaima nejustificata fata de paianjeni, de serpi etc. Atacurile de panica sunt si ele niste tulburari de anxietate, sunt niste anxietati paroxistice. Atacurile de panica apar brusc ca un cutremur si se termina relativ repede. Ca la cutremur, ulterior pot aparea si replici.

Vestea buna: se vindeca

Edik Bartel/DREAMSTIME
Atacurile de panica reprezinta o boala care se vindeca. Un atac de panica singular poate aparea si in alte boli de baza, de exemplu in hipotiroidie. Asa ca in aceste cazuri trebuie tratata boala de baza.

Diagnosticul de atacuri de panica trebuie sa se bazeze pe mai multe atacuri, ele aparand din senin, fara sa fie o consecinta a altor boli.

In atacurile de panica exista mai multe tipuri de simptome. Simptome de esenta cardiovasculara, cand pacientul simte o teribila frica de infarct. Mai exista simptome de esenta respiratorie, cand pacientul simte o senzatie de sufocare. De asemenea, simptomele de esenta neurologica in care pacientul se vaita de o stare de ameteala, ca un vertij, si se mai intalnesc, dar mai rar, simptome de esenta digestiva la nivelul stomacului si intestinelor. La toate aceste simptome ca factor comun este frica suferindului de a muri. Dar si spaima de a innebuni.

LIPSA DE AER. Pacientii vulnerabili fac atacuri mai ales cand, in spatiul inconjurator, e o concentratie prea mare de bioxid de carbon, adica in spatiile neaerisite, de exemplu: la biserica, in sali de teatru supraaglomerate. Altii fac atacuri de panica in locurile cu multa lume si agitatie, dupa cum altii sufera aceste atacuri cand consuma cafea in exces.

Pentru ca, atunci cand EKG nu arata nimic la inima, omul isi pune problema daca nu cumva mintea lui a luat-o razna. Atacurile de panica dureaza putin, 10-15 minute. Daca insa durerea de inima dureaza o zi, e vorba de o alta boala. Aceasta manifestare a atacurilor de panica poate aparea la orice varsta, si la 20 de ani, dar si la 40. Unii fac aceste atacuri ziua, altii noaptea. Un lucru este clar: nu se pot lega atacurile de panica de o serie de evenimente rele din viata. De exemplu, e gresit a se spune ca unui om i-au aparut atacurile de panica dupa ce a divortat de sotie. Dupa ce cardiologii, pneumologii, neurologii au identificat tulburarile care nu se dovedesc a fi provocate de cauze organice, pacientul trebuie sa ajunga la psihiatru.

Atacurile de panica sunt o boala biologica. Mecanismul de producere se bazeaza pe biochimie la nivelul creierului. Daca nu e tratata, boala se complica. Apare asa-zisa conduita de evitare, adica, pentru a evita atacurile de panica, suferinzii nu mai ies din casa, le e frica sa plece fara insotitor, ca sa nu li se faca rau.

Tratament

LIPSA DE AER. Pacientii vulnerabili fac atacuri mai ales cand, in spatiul inconjurator, e o concentratie prea mare de bioxid de carbon, adica in spatiile neaerisite, de exemplu: la biserica, in sali de teatru supraaglomerate. Altii fac atacuri de panica in locurile cu multa lume si agitatie, dupa cum altii sufera aceste atacuri cand consuma cafea in exces.
Care este tratamentul in aceasta tulburare de anxietate? Tratamentele in atacurile de panica vizeaza un scop pe termen scurt, o miza pe termen mediu si o tinta pe termen lung. Pentru inceput, psihiatrul doreste ca atacurile de panica sa nu se mai produca. I se prescriu bolnavului anumite tranchilizante de tipul Benzodiazepinelor, un fel de verisori primari cu Diazepamul. Dozele de astfel de medicamente pot fi crescute in timp, pana nu mai apar atacurile. Aceste tranchilizante nu trateaza boala, ci rolul lor este sa se obtina un armistitiu si medicul sa castige timp pentru a putea aplica adevaratul tratament impotriva bolii. In etapa a doua, cea care vizeaza un tel mediu, se dau inhibitori de recaptare a serotoninei. Bolnavul ia acesti inhibitori circa sase luni pentru ca serotonina sa creasca in sinapse, in acel spatiu dintre neuroni unde se stabileste conexiunea neuronala printr-un veritabil macaz. In aceasta a doua etapa cu inhibitori de recaptare a serotoninei, medicamentele tranchilizante se imputineaza pana se ajunge la zero. Medicamentele serotoninergice fac sa se castige o batalie. In fine, se trece la a treia etapa cu miza pe termen lung, cand trebuie castigat razboiul cu boala. Ei bine, razboiul se castiga prin psihoterapie cognitiv-comportamentala. Aceasta psihoterapie este altceva decat se vede prin filme, cand pacientul este asezat pe o canapea si pus de psihiatru sa-i povesteasca incidentele din copilarie. Adesea se incepe psihoterapia chiar din etapa a doua. In timpul psihoterapiei pacientul invata la rece, fara crize, sa-si controleze atacurile de panica. Pentru obtinerea vindecarii trebuie parcurse toate cele trei etape ale tratamentului.
×