Boala regilor revine în forţă

Dezechilibrul alimentar si cresterea sperantei de viata explica reaparitia unei forme de reumatism: guta. Aceasta boala, revenita in forta tocmai cand se credea ca a disparut, este mai frecventa in tarile dezvoltate. In Statele Unite, peste opt milioane de adulti sunt afectati de guta, respectiv de doua ori mai multi comparativ cu ultimii douazeci de ani, potrivit unui amplu studiu, recent publicat in revista Arthritis and Rheumatism.

Frecventa mare a acestei forme de reumatism inflamator inregistrata in ultimii ani este explicata prin modul de viata, in special prin evolutia ingrijoratoare a regimului alimentar, dar si prin cresterea longevitatii.

Guta este o boala veche, cunoscuta de peste 5.000 de ani. Ea a fost botezata "boala bogatasilor", mai cu seama a regilor, deoarece era descoperita frecvent la nobilii cu nivel de trai confortabil. Charles Quintul si Henri VII fac parte din galeria ilustrelor victime ale crizelor de guta, descrise ca fiind extrem de dureroase. Data uitarii pana in secolul al XX-lea, guta, devenita reumatismul inflamator cel mai frecvent, a intrat in atentia cercetarii fundamentale si farmaceutice. Studiul, coordonat de medicul Hyon Choi de la Universitatea din Boston, a fost sponsorizat de laboratoarele Takeda, producatoare a unui medicament antigut (febuxostat). Medicamentul este distribuit de aproximativ un an si in Franta printr-un alt producator, fiind prima molecula contra gutei pusa pe piata dupa aproximativ patru decenii.

Atentie barbati!
Autorii studiului au monitorizat frec­venta gutei si a hiperuricemiei (exesul de acid uric in sang predispune la apa­ritia bolii) intr-o cohorta de 5.707 americani adulti, in perioada 2007-2008. In acest esantion reprezentativ, frecventa gutei a fost de 3,9%, respectiv 8,3 mili­oa­ne de persoane. Si la un american din cinci s-a inregistrat un nivel excesiv al acidului uric. Barbatii sunt de departe mai afectati decat femeile. Varsta este un alt factor de risc major: guta este mai rar diagnosticata la persoane sub 30 de ani, dar frecventa ei creste o data cu ina­in­tarea in varsta (rata-record de 12,6% dupa varsta de 80 de ani). Autorii stu­diului avertizeaza ca, intre anii 1988 si 1994, frecventa bolii era de 2,7%, dublandu-se dupa anii 1960.

Anglia, China, Africa Subsahariana... In toate tarile unde s-au derulat studii epidemiologice privitoare la guta concluzia este comuna: boala confirma ten­dinta de extindere. Recordul mondial este detinut de Noua Zeelanda: aproape necunoscuta in urma cu 50 de ani, guta afecteaza aici 15% dintre barbati de et­nie maoriori. In aceasta minoritate

et­nica, explozia gutei a fost pusa pe seama unei particularitati genetice combinata cu occidentalizarea agresiva a regimului alimentar. Alimentatia bogata in carne, fructe de mare, bere si alte bauturi alcoolice, carbogazoase cu continut ridicat de fructoza au favorizat cresterea nivelului de acid uric in sange. Rezultatul: de­po­zite de cristale de urati de sodiu in arti­cu­latii.

CAUZE
● Sedentarismul
● Obezitatea
● Alcoolismul
● Factorii alimentari: un rol important il au carnea de vanat, maruntaiele, carnea de oaie, de miel
● Hipertensiunea arteriala netratata
● Ereditatea
● Varsta si sexul
● Aspirina, diureticele, ciclosporina

DEBUT. Primele crize de guta sunt consemnate in jurul varstei de 35 de ani. In aproape 90% dintre cazuri, guta este diagnosticata la barbati. La femei, boala este depistata dupa instalarea menopauzei.

CRIZA. Guta loveste in special noaptea, initial degetul cel mare de la picior, ori glezna sau genunchiul. Criza este anuntata de o stare de oboseala accentuata, durere de cap si simptome care ne duc cu gandul, evident in mod gresit, la o gripa. Boala se poate declansa si din cauza unei lovituri minore sau dupa o interventie chirurgicala. Articulatia se inflameaza, se coloreaza in rosu, este calda, dureroasa si face imposibila odihna pacientului. Unii pacienti compara durerea in criza de guta cu o menghina in care este prins piciorul. Din cauza durerii puternice, bolnavul este iritat, transpira si face febra (38 grade Celsius).

TERAPII. Medicul specialist prescrie tratamentul adecvat in functie de rezultatul anali­zelor de laborator. In paralel cu tratamentul alopat si cu avizul medicul specialist, pacientul poate urma si terapii naturale. Dintre acestea amintim ceaiurile depurative si diuretice. Sunt recomandate infuzii de frunze de frasin, frunze de mestea­can, coada calului, troscot, radacina de iarba mare, radacina de osul iepurului, fructe de catina. 1-2 linguri din una dintre aceste plante enumerate la o cana de apa fierbinte. O luna, se vor bea zilnic 1-3 cani de infuzie.

RECOMANDARI
● 2-3 l de lichide zilnic: apa minerala sau plata, sucuri de citrice
● Alcalinizarea urinii prin urmarirea aciditatii acesteia, in acest sens consultati medicul de familie sau specialistul
● Din alimentatie trebuie sa scoateti: organele, sardinele, icrele, mezelurile, carnea de vanat, de vitel, curcan, ciupercile, preparatele cu sosuri, prajite, cu maioneze, ciocolata, cacao, vinul.
● Aveti voie sa mancati: mazare, linte, lapte si produse lactate, oua, crustacee etc.