x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea familiei Ce este bilirubina

Ce este bilirubina

de Dr Dana Tinică    |    29 Mai 2012   •   09:45
Ce este bilirubina

Pentru cei mai multi dintre noi este o analiza de sange, indicata ori de cate ori se suspicioneaza o suferinta hepatica, indiferent de natura ei. Dar ce este intr-adevar bilirubina?

Bilirubina este o substanta rezultata din metabolismul (distrugerea) hemului, componenta a hemoglobinei din globulele rosii (hemoglobina leaga si transporta gazele din sange, adica oxigenul de la plaman la tesuturi si bioxidul de carbon de la tesuturi la plaman). De aceea, dupa ce globulele rosii imbatranite sunt distruse, bilirubina rezultata ajunge in ficat, sub forma de bilirubina indirecta. Aceasta ar trebui eliminata din organism, lucru dificil de facut insa, deoarece bilirubina indirecta este o substanta insolubila. De aceea, ficatul transforma bilirubina indirecta in bilirubina directa, care este solubila si iese apoi din ficat prin bila. Ea ajunge astfel in intestin, unde este transformata in urobilinogen. O parte din acesta se elimina prin fecale sub forma de stercobilinogen. Alta parte se intoarce in ficat, iar restul trece in sange si se elimina prin urina.

In laborator se dozeaza bilirubina totala si cele doua componente ale sale, bilirubina directa si indirecta. Valorile normale ale bilirubinei totale sunt de 0,2-1,2 mg %, din care 80% reprezinta bilirubina indirecta. Valorile peste 2mg % determina coloratie galbena (icterica) a pielii si mucoaselor. Daca se produce o crestere a bilirubinei totale, cu o marire semnificativa a componentei indirecte este vorba de o distrugere accentuata a hematiilor (hemoliza) si nu de o afectare hepatica, de aici investigatiile luand o alta turnura. Daca se observa insa o crestere a bilirubinei directe se suspecteaza fie o afectare (distructie) hepatica, fie existenta unui blocaj pe caile biliare, adica un icter mecanic, motiv pentru care se fac alte determinari: teste de citoliza enzimatica si testele de colestaza.

Intr-adevar una dintre functiile importante ale ficatului este sinteza bilei. Procesul are loc in celulele hepatice, dupa care bila este transportata printr-un sistem canalicular intrahepatic complex si apoi este depozitata in vezica biliara, de unde va fi eliberata in intestin, la nevoie, in timpul meselor, ea avand rol in digestia grasimilor. Exista situatii in care apare un obstacol pe caile de eliminare a bilei (intrahepatice si extrahepatice), obstacol care poate fi pozitionat fie in interiorul caii biliare, fie in afara acesteia. Foarte des blocajul poate fi un calcul situat pe caile biliare. Alteori, caile biliare pot fi comprimate de o formatiune externa (de exemplu o tumora pancreatica ) sau prin modificarea structurii hepatice (de exemplu disparitia arhitecturii normale, foarte complexe a ficatului din cauza inflamatiei, fibrozei sau aparitiei unei tumori, asa cum se intampla in hepatita cronica, ciroza sau cancer hepatic).

Determinarea sediului si naturii obstructiei este un lucru dificil uneori, care impune elaborate investigatii imagistice. Se fac insa si testele de colestaza, care presupun dozarea in sange a trei enzime: fosfataza alcalina, 5 nucleotidaza si gama glutamil transferaza. Ele cresc in cazul existentei unui obstacol pe caile biliare, chiar daca au doar efect orientativ, neputand preciza localizarea acestuia. Astfel, fosfataza alcalina se gaseste si in alte organe (os, rinichi, intestin, placenta) asa incat cresterea sa nu este specifica, trebuind corelata cu dozarea celorlalate enzime. Totusi, valori de peste patru ori mai mari apar in primele 24-48 de ore dupa instalarea obstructiei si se mentin ridicate cateva zile dupa rezolvarea acesteia.

In bolile cu distructie hepatica cresc in sange valorile bilirubinei directe, dar si cele ale transaminazelor. Acestea sunt alanin amino transferaza (ALAT, ALT sau GPT) si aspartat amino transferaza (ASAT, AST sau GOT). ALAT se gaseste aproape exclusiv in ficat, in timp ce ASAT se gaseste si in cord, muschi, creier, pancreas , astfel incat cresterile ALAT au o mai mare specificitate in afectiunile hepatice. Valorile normale sunt in jur de 40 UI/L, cifrele inregistrate neputand fi corelate intotdeauna cu gravitatea bolii.

Mai multe amanunte pe www.3dots.ro

×
Subiecte în articol: sănătatea familiei