x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea familiei Cheagul de sânge de la picior, la plămân

Cheagul de sânge de la picior, la plămân

de Dr Dana Tinică    |    15 Mar 2011   •   18:38
Cheagul de sânge de la picior, la plămân
Sursa foto: Stefan Wermuth/Reuters

156421-stefan-wermuth-reuters-rtr2g1uj.jpgÎn ultimele săptămâni, s-a vorbit foarte mult despre starea jucătoarei de tenis Serena Williams, spitalizată în urma unei embolii pulmonare. Pentru foarte mulţi a fost greu de ima­ginat că o astfel de afecţiune – gravă, cu potenţial letal –, considerată un apanaj al vârstei înaintate, să apară la o persoană atât de tânără şi mai ales atât de activă. În iulie anul trecut, sportiva a suferit o rană la picior, care a necesitat multe copci şi a impus o perioadă de reducere a activităţii sportive. Internarea a survenit la sfârşitul lunii februarie, după un lung zbor cu avionul.

Embolia pulmonară reprezintă blocarea unei artere din plămân, cu reducerea sau oprirea fluxului de sânge în zona respectivă, afectarea ţesutului pulmonar şi, implicit, scăderea oxigenării organismului. Gravitatea bolii depinde de numărul şi mărimea cheagurilor. Embolia pulmonară este o afecţiune destul de răspândită. În SUA, de exemplu, frecvenţa în rândul populaţiei este de 1/1000, cu 250.000 de cazuri înre­gis­trate anual. Dar, dacă se adaugă re­zultatele rapoartelor de autopsie, nu­mărul se dublează. Mai mult, în ciuda progreselor medicale, incidenţa fe­nomenului nu s-a modificat semni­fi­cativ în ultimii 25 de ani. În 95% dintre situaţii, afecţiunea se produce din cauza unui cheag de sânge (tromb) format în venele profunde ale membrului inferior, care ajunge la ini­mă şi de aici în plămân. Afecţiunea este favorizată de inactivitatea prelungită (imobilizarea la pat impusă de boală, statul îndelung pe scaun, de exemplu, în avion sau în maşină, pa­ra­­lizia unui membru), intervenţii chi­rur­gicale, existenţa unor cancere, in­fec­ţii sau arsuri grave. Alţi factori de risc sunt: neglijarea tratamentului cu an­ticoagulante prescris, folosirea con­traceptivelor orale sau a terapiei de substituţie hormonală după me­no­pau­ză, sarcina şi naşterea (mai ales prin cezariană). La toate acestea se adaugă şi moştenirea genetică, vârsta înaintată, obezitatea, deshidratarea, fumatul.

Simptomele sunt: dispnee (respiraţie dificilă ) apărută brusc, chiar în repaus, durere toracică severă, care se intensifică treptat şi care creşte la tuse, inspiraţie adâncă, aplecare, precum şi tuse cu sânge sau expectoraţie cu sânge. La acestea se adaugă anxie­ta­te, transpiraţii, ameţeală, creşterea frec­venţei cardiace, palpitaţii, cia­no­ză (învineţirea pielii). Dacă nu se in­ter­vine cât mai rapid se poate ajunge la şoc şi deces, de aceea este important ca la apariţia acestor simptome bolnavul să ajungă rapid într-un ser­vi­ciu de urgenţă. Atenţie şi la semnele care pot indica o tromboză a mem­brului inferior. În acest caz, pi­ciorul este mai tumefiat (vizibil  mai ma­re decât celălalt), uneori se poate per­cepe o umflătură de-a lungul unui vas, pielea este roşie şi dureroasă la atingere, apare durere în gambă sau coapsă.

Tratamentul se bazează pe administrarea de medicamente anticoagulante sau în cazuri mai grave trombolitice. Atenţie! Medicul poate indica anticoagulante un timp mai îndelungat, luni de zile, uneori mai mult şi acest aspect nu trebuie neglijat. În alte situaţii, dacă se consideră necesar, se poate interveni instalând un filtru venos, care împiedică ajungerea cheagurilor în plămân. Pe lângă aceste aspecte, preventiv, mobilizaţi-vă cât mai repede după o intervenţie chirurgicală, nu staţi mult timp nemişcat pe scaun şi nu ţineţi gambele încrucişate (chiar în aceste situaţii faceţi periodic mişcări ale picioarelor şi scurte plimbări), purtaţi ciorapi elastici dacă vă sunt recomandaţi şi hidrataţi-vă suficient.

×
Subiecte în articol: sănătatea familiei