Chinul din umăr

Li se întâmplă unora un necaz. Îi prinde în strânsoare ca de menghină o durere în umăr şi îi perpeleşte chinul ăsta luni şi luni, iar tratamentul şi recuperarea medicală mănâncă timp şi răbdare. Când e vorba de un accident în care este buşit umărul explicaţia este la îndemână.

Lovitura a stricat articulaţia şi a afectat muşchii, tendoanele, ligamentele şi alte ţesuturi moi. Întrebarea însă bâzâie ca un ţânţar plictisitor când nu e vorba de un accident la umăr şi totuşi durerea îl chinuie pe om.

MUŞCHII DIN TUNEL
Explică afecţiunile umărului atunci când nu e vorba de un traumatism prof. dr Andrei Firică, şeful Clinicii de Ortopedie de la Spitalul Colentina. Umărul este foarte solicitat şi tocmai de aceea în el se instalează uzura. Aceste neplăceri sunt favorizate şi de o anumită construcţie a umărului. În zona umărului îşi face treaba un grup muscular foarte solicitat. Muşchii, numiţi supraspinoşi, trec printr-un tunel de oase şi ligamente. Acest grup muscular e cel mai des folosit în activităţile care cer efort, luând parte la toate activităţile braţului.

Toate aceste eforturi duc la îngroşarea acestor pachete de muşchi. Mărirea în dimensiune a acestui grup muscular este urmare a creşterii fluxului de sânge cu oxigen care alimentează muşchii umărului obligaţi la efort. Ei bine, când se umflă acest grup muscular, el se vede strâns în tunel de oase şi ligamente. Din cauza încorsetării dintre oase şi ligamente apare durerea. Aceasta este un semn de alarmă înainte de a apărea dezastrul în umăr. Tocmai de aceea este bine venit drumul la medic atunci când apare durerea în umăr.

Nu e destul volumul mare de efort pe care îl fac muşchii umărului la activităţile obişnuite, tinerii solicită această zonă când se duc la sala de sport şi "trag de fiare" ca să-şi înfrumuseţeze corpul. Cei slăbuţi sunt pândiţi de un pericol şi mai mare prin ridicarea de greutăţi, fiindcă se strică umărul, dar şi spatele. Zugravii, zidarii lucrează cu mâinile sus când construiesc tavanul, iar constructorii care folosesc picamerul au şi ei ecouri în muşchii umărului. Apar dureri noaptea şi omul care are neplăceri la umăr nu mai poate ridica braţul şi nu mai poate avea mişcări ca pentru un zbor, adică mişcări ascendente şi nu laterale.

Mişcarea umărului devine limitată şi aceşti pacienţi pot ridica braţul doar când îşi ridică mâna cu celălalt braţ. Doar atunci mişcarea este completă, dar din starea pasivă, cu ajutorul celuilalt braţ. Când apar afecţiuni la umăr, muşchii nu mai pot ţine braţul ridicat deşi uneori la început îl pot ridica, dar nu-l pot menţine. Întâlnirea cu medicul ortoped se soldează cu un consult în care suferindul e pus să facă diverse mişcări după care urmează un examen RMN pentru verificarea structurilor moi ale umărului.




În cazul unor vârstnici, medicul nu se repede să execute o intervenţie chirurgicală, ci li se fac infiltraţii, proceduri de fizioterapie, gimnastică medicală şi masaje. Nu va fi vorba de o vindecare a umărului, ci doar de o dispariţie a suferinţei în umăr. În cazul unor pacienţi tineri, medicul ortoped trebuie să se gândească ce va fi cu umărul lor peste 30 de ani. Tocmai de aceea se trece în cazul lor la soluţii radicale. Adică, să corectezi chirurgical situaţia ivită în umăr, să coşi ce s-a rupt.

Artroscopia cu acele incizii mici şi pătrundere în articulaţii cu camera video, dar şi cu tuburile ce permit operaţii cu instrumente fine a adus îmbunătăţirea de a putea să fie cusuţi muşchii umărului. Deci, se pot face reparaţii endoscopice în umăr. Chirurgul ortoped este obligat uneori să răzuiască platforma osoasă cu endoscopul. Astfel, chirurgul ortoped micşorează prin răzuire streaşina de os de deasupra capului humerusului, adică a osului braţului. Astfel, prin pilirea oaselor, se măreşte spaţiul pentru a lucra mai lejer grupul de muşchi ai umărului.

PROTEZAREA
Există şi alte structuri ale umărului care produc uzura acestei articulaţii. Din această uzură apare ruptura muşchiului, acela care ne ajută să strângem braţul. Bicepsul, acel muşchi al braţului superior, are la capul dinspre umăr un tendon care prin uzură se subţiază şi se rupe. Această leziune cere o reparare imediată de către medicul chirurg ortoped. În afara neplăcerilor la aceşti muşchi supraspinoşi pot fi afectaţi şi muşchii subspinoşi, care şi ei duc la artroza umărului.

Această artroză, adică uzură a umărului, provoacă degenerări ale articulaţiei. Din acest motiv, se pune adesea problema soluţiei ultime, şi anume montarea unei proteze de umăr. Ştiinţa protezării a avansat cel mai mult în domeniul şoldului atât din punct de vedere al perfecţionării instrumentului tehnic, cât şi din punctul de vedere al diversificării metodelor chirurgicale. Paşi în faţă s-au făcut şi în montarea protezelor la genunchi, şi ele destul de des întâlnite, ba se progresează şi în protezarea gleznei. Dar iată că necesităţile suferinţelor la umăr au făcut ca să se accelereze progresele şi în protezarea umărului.

 

Sfatul medicului
Trebuie consultat medicul care să oprească stricarea zonei umărului. Este ca şi când se intervine pentru a opri ruperea unei haine la cusături. Muşchiul umărului, prins şi în menghina oaselor prin eforturi şi creşterea în dimensiuni, se degradează. În această situaţie, trebuie doar să amintim că în cazul multor meserii este nevoie de un efort necesar şi mărit în umăr, explică dr. Andrei Firică, şeful Clinicii de Ortopedie de la Spitalul Colentina.