Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cele mai diferite oftaturi adesea se scurg în tristeţea că ai nasul prea cârn sau prea cocârjat, că ai fălcile prea pătrăţoase, că fruntea îţi e prea strâmtă şi urechile clăpăuge. Dau fuga unii să-şi schimbe mutra şi îi cer chirurgului estetician să le modeleze un nas ca al lui Brad Pitt, să le facă buzele precum cele ale Angelinei Jolie, să aibă pomeţii superbi ca ai Monicăi Belucci. Numai că le ţine o teorie chirurgul: că nasul gen Brad Pitt nu se potriveşte oricărei figuri şi faţa unui om se asortează cu un anume nas, chiar dacă acesta e mai... nasol. Chirurgii spun că nasul mare estompează frumuseţea ochilor şi anulează reflexiile de lumină. Cu alte cuvinte, nasul mare strică aerul de bunătate al ochilor. E nasul trist, când chirurgul îi taie cocoaşa de pe nas, unui om cu un nas cocârjat: deodată ies în evidenţă ochii omului. Nasul mare, cu cocoaşă, aduce o seninătate pe figură şi această faţă bagă spaima în cei din jur. Spre deosebire de acest nas agabaritic, nasul mic, cârn aduce o deschidere feţei şi dă lumină zâmbetului. Nasul cârn e şugubăţ şi face faţa omului drăgălaşă şi simpatică. Chirurgul trebuie să reconstruiască nasul astfel încât acesta să fie armonios, simetric, încadrat în dimensiunile şi unghiurile feţei. Nasul trebuie să pară natural, să nu se cunoască operaţia, iar chirurgia estetică trebuie să ţină seama şi de criteriile funcţionării în condiţii bune a nasului.
