Disconfortul termic

Caniculă sau căldură sufocantă. Sintagme aflate pe buzele tuturor romănilor, indiferent dacă locuiesc la munte sau la cămpie, deoarece, la orele prănzului, toropeala işi spune cuvăntul oriunde. Pe măsură ce temperatura zilnică creşte, depăşind cu cel puţin 10 grade Celsius temperatura medie, starea de disconfort resimţită in zilele caniculare este tot mai greu de suportat.

Caniculă sau căldură sufocantă. Sintagme aflate pe buzele tuturor romănilor, indiferent dacă locuiesc la munte sau la cămpie, deoarece, la orele prănzului, toropeala işi spune cuvăntul oriunde. Pe măsură ce temperatura zilnică creşte, depăşind cu cel puţin 10 grade Celsius temperatura medie, starea de disconfort resimţită in zilele caniculare este tot mai greu de suportat. Expunerea zilnică la temperaturi ridicate, mai ales perioade indelungate, poate conduce la deshidratare, la agravarea unor boli cronice sau la instalarea stării de rău, cauzată de căldură. Creşterea temperaturii aerului, peste 32 de grade Celsius, declanşează transpiraţia abundentă, care are rolul de a regla termic organismul uman şi de a preveni supraincălzirea corpului. Numai că o dată cu apa organismul pierde şi săruri minerale şi vitamine, mai ales cele hidrosolubile, iar persoanele afectate se simt secătuite, fără vlagă, au dureri de cap, senzaţii de greaţă sau chiar vărsături, dureri şi crampe musculare, sete accentuată, insomnii.

Umiditate

In mod normal, corpul uman se răceşte prin transpiraţie, iar căldura reţinută se diminuează. Dacă umiditatea este mare, rata de evaporare a apei de pe corpul uman se reduce. Relaţia existentă intre temperatură, umiditatea relativă (care denotă cantitatea de vapori de apă existentă intr-un amestec de aer din atmosferă) şi confort este dată de indicele de confort termic. Confortul termic, in mod normal, este regăsit la circa 24 de grade Celsius, iar indicele - pănă la 75 de unităţi. In momentul in care sunt depăşite 80 de unităţi, incepe să se instaleze disconfortul termic.

Hidratare

Rezistenţa la temperaturile foarte ridicate depinde de adaptabilitatea fiecărui organism. Temperaturile care depăşesc 36-37 de grade fac rău organismului uman, iar dacă acestora li se adaugă vărsta inaintată, unele afecţiuni - cum ar fi cele cardiovasculare, neurologice, hipertensiune - şi scăderea presiunii atmosferice, organismul suferă. Dacă se hidratează corespunzător, persoanele sănătoase suportă bine temperaturile ridicate. Pe de altă parte, este foarte important să aveţi aparate de aer condiţionat, iar hidratarea să se facă preponderent cu apă plată, evitănd băuturile dulci. Dacă nu aveţi aer condiţionat, incercaţi să staţi căt mai mult in locuri răcoroase sau la umbră şi să evitaţi ieşirile in jurul prănzului in locuri insorite. Alimentaţia trebuie să fie uşoară, bazată pe produse proaspete, in special carne preparată la grătar şi fructe. Evitaţi consumul de cafea, dulciuri şi alcool.

Pericol. Atacul de căldură are un debut brusc. In 15 sau 20 de minute de expunere la căldură puternică apar stări de confuzie, dezorientare spaţială, tahicardie, iar temperatura corpului depăşeşte 40 de grade Celsius. Probleme pot avea atăt tinerii, căt şi vărstnicii. Cei mai vulnerabili sunt bolnavii cronici şi copiii.

Sfatul medicului

Conf. dr Mariana Artino de la Catedra de Fiziologie a Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" atrage atenţia că temperatura aerului peste 35-38 de grade Celsius, inregistrată o perioadă mai lungă, reprezintă un stres major asupra organismului. La acest factor de stres trebuie să adăugăm umiditatea scăzută, aerul supraincălzit din locuinţă, lipsa de odihnă şi deshidratarea. Specialistul mai subliniază că rezistenţa la caniculă depinde mult de capacitatea de adaptare a organismului. In acest sens, există persoane vărstnice care rezistă mai bine la căldură decăt tinerii.