x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Hematospermia

de Dr Dana Chehne-Tinică    |    02 Dec 2008   •   00:00

Hematospermia defineşte prezenţa sângelui în lichidul seminal, rezultat în urma ejaculării. Este desigur un eveniment şocant pentru orice bărbat, care îi umbreşte, în viziunea lui, atât sănătatea, cât mai ales viaţa sa sexuală, astfel încât el ajunge să se adreseze medicului mai uşor decât o face în alte circumstanţe.



De aici, situaţia se complică, fiindcă hematospermia este fie o manifestare tranzitorie, idiopatică, fie expresia unei afecţiuni grave. Este considerată uneori un semn la fel de banal ca o hemoragie nazală, dar alteori, un simptom versatil, a cărui elucidare implică investigaţii laborioase.
Hematospermia se întâlneşte la orice vârstă, între 15 şi 75 de ani, fiind mai frecventă la bărbatul în jur de 40 de ani. Este destul de greu de stabilit frecvenţa ei reală, cert este că deseori nici nu este remarcată. În 15% din cazuri este unică, dar alteori se repetă pentru multe luni la rând (două luni, până la doi ani).
Producerea spermei implică mai multe organe (testiculele, canalele colectoare, veziculele seminale, prostata), astfel că hematospermia poate fi generată la oricare dintre aceste niveluri. Totuşi, rolul prostatei şi al veziculelor seminale este primordial. Pe de altă parte, vezica urinară şi uretra pot reprezenta, la rândul lor, surse ale hemoragiei.


Cauze variate

Natura afecţiunii cauzale poate fi extrem de variată, de la inflamaţii, tumori, infecţii la traumatisme (accidente la nivelul zonei genitale sau perineale, chiar acte medicale – mici intervenţii chirurgicale, cum ar fi sclerozarea hemoroizilor sau vasectomia, puncţii, biopsii etc.), aspecte ale vieţii sexuale (o frecvenţă mare a raporturilor sexuale sau practici sexuale violente), anomalii anatomice sau structurale locale sau maladii generale.


Infecţii şi inflamaţii

Cele mai frecvente cauze cunoscute (peste 60%) se referă la inflamaţii şi infecţii. Cele mai întâlnite infecţii sunt cele cu virus herpetic, Chlamydia, cytomegalovirus, Tricomonas, Ureaplasma Urealyticum, dar şi infecţiile tuberculoase sau HIV. Inflamaţiile pot da aspect de prostatită, epididimită, uretrită. Contrar aşteptărilor, etiologia tumorală a hematospermiei este mai rară, reprezentând circa 10% din cazuri. Este vorba de cancere primare ale prostatei, vezicii urinare, testiculelor, veziculelor seminale sau uretrei, precum şi metastaze ale unor tumori cu diverse localizări. Tumorile benigne (adenomul de prostată, polipi uretrali, chisturi ale veziculelor seminale etc.) se pot însoţi de hematospermie. Unele boli generale, în primul rând hipertensiunea arterială, dar şi bolile hepatice cronice, limfoamele, unele boli hematologice cu afectarea procesului de coagulare pot avea şi acest simptom.
Ca să sintetizăm, în cazul prostatei ne putem gândi la prostatită, calculi, tumori maligne sau adenom de prostată. În ultimii ani, o cauză foarte frecventă este biopsia prostatei, care în circa 80% din cazuri este urmată de hematospermie pentru trei-patru săptămâni. În cazul uretrei poate fi vorba de uretrită, stricturi (îngustări), anomalii vasculare sau tumori, iar implicarea veziculelor seminale este dată de calculi, chisturi sau inflamaţii locale.


Simptome asociate

Hematospermia poate fi un simptom unic sau poate fi însoţită de disurie (urinare dureroasă), ejaculare dureroasă, prezenţa de sânge în urină (vizibil sau decelat la examenele de laborator), durere în spate sau zona perineală, tensiune sau tumefiere a testiculelor şi scrotului, uneori febră. Este evident că hematospermiile repetate, precum şi prezenţa altor simptome, în special decelarea sângelui în urină, sunt factori de gravitate.
Din cele prezentate rezultă că diagnosticul nu este uşor de precizat, şi el implică o bună colaborare între medic şi pacient, o atitudine deschisă, receptivă a acestuia din urmă.


Investigaţii

Vor fi necesare un examen urologic şi un tuşeu de prostată, iar în funcţie de rezultatele acestuia se poate indica un examen ecografic, biopsia sau determinarea antigenului prostatic PSA. În alte situaţii se indică un examen radiologic al tractului urinar sau o tomografie, examen de urină şi urocultură pentru depistarea urmelor de sânge, a infecţiilor sau bolilor cu transmitere sexuală, precum şi un examen al spermei.
Tratamentul şi prognosticul depind de etiologia afecţiunii cauzale. În orice caz, nici frica de boală, nici disconfortul produs de examinările medicale nu trebuie să împiedice prezentarea la medic.

FRECVENŢĂ. Hematospermia se întâlneşte la orice vârstă, între 15 şi 75 de ani, fiind mai frecventă la bărbatul în jur de 40 de ani. Este destul de greu de stabilit frecvenţa ei reală, cert este că deseori nici nu este remarcată. În 15% din cazuri este unică, dar alteori se repetă pentru multe luni la rând (două luni, până la doi ani).

×
Subiecte în articol: sănătatea bărbatului hematospermia