x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea familiei Între normal şi patologic

Între normal şi patologic

de Dr Dana Chehne-Tinică    |    25 Noi 2008   •   00:00

Dacă recuperarea sănătăţii este un proces complicat, traumatizant, costisitor şi din păcate nu întotdeauna pe deplin realizabil, prevenirea îmbolnăvirilor cuprinde metode şi acţiuni simple, care ne sunt tuturor accesibile. Este evident că femeile au ocupaţii şi griji mai multe şi mai variate ca bărbaţii, că prinse între serviciu, carieră, îngrijirea casei, a copiilor, a părinţilor, găsesc mai greu timp pentru ele însele.



La lipsa de timp se adaugă uneori  pudoarea exagerată sau lipsa banilor. Această judecată este desigur dovada unui spirit de sacrificiu, dar şi  o lipsă de valorizare a propriei sănătăţi. Să ne gândim altfel – pentru a funcţiona eficient, pentru a-i ajuta şi îngriji pe cei dragi trebuie să fim într-o stare bună de sănătate şi într-o formă maximă. Care sunt deci semnele care ar trebui să ne îngrijoreze?

Boli de inimă

Bolile cardiovasculare ocupă primul loc în nefastul top al îmbolnăvirilor în România, atât la femei, cât şi la bărbaţi. O durere intensă, ca o gheară, ce acoperă o zonă mare a toracelui (nu doar un punct dureros), iradiată în braţ, gât, mandibulă, care ţine câteva minute este semnul unei cardiopatii ischemice. Dacă durerea devine din ce în ce mai  puternică, nu cedează nici după o jumătate de oră, este însoţită de transpiraţii reci, greaţă, leşin, poate fi vorba de un infarct miocardic, care impune o prezentare rapidă într-un serviciu de urgenţă.

Dispneea (respiraţia dificilă) la eforturi din ce în ce mai mici poate fi şi ea un semn al unei afecţiuni cardiace cronice. Apariţia unor probleme de vorbire, vedere, echilibru sau coordonare, o senzaţie de amorţeală, furnicături sau slăbiciune la nivelul feţei, braţului sau membrului inferior sunt semne ale unui accident vascular.

Afecţiuni ginecologice

Un capitol important îl reprezintă afecţiunile ginecologice, atât prin vastitatea lui, cât şi pentru că include cele mai frecvente afecţiuni maligne din patologia femeii: cancerul de col uterin şi cancerul de sân, ceea ce e un lucru îngrijorător şi în acelaşi timp definitoriu pentru atitudinea pe care o abordăm relativ de propria sănătate, deoarece se referă la organe perfect accesibile controlului medical, la care teoretic numărul de îmbolnăviri şi mai ales de depistări în stadii tardive ar trebui să fie mult mai mic. Hemoragiile intermenstruale sau cele care survin după menopauză, durerile pelviene, durerile de spate însoţite de balonare, durerile menstruale pot fi expresia unei tulburări funcţionale, dar şi a unui proces organic care trebuie să ne atragă atenţia. Durerile din timpul actului sexual, scurgerile vaginale cu aspect neobişnuit sau cu un miros specific, senzaţia de arsură sau mâncărimi vaginale sau prezenţa de negi, vezicule sau ulceraţii la nivel vulvo-vaginal pot indica existenţa unei vaginite sau a unei boli cu transmitere sexuală. Modificările la nivelul sânului, care pot fi evidente (scurgeri mamelonare, retracţia mamelonului, dureri, induraţia sau roşeaţa tegumentară la acest nivel, prezenţa de tumefacţii sau retracţii ale pielii) sau descoperite prin autopalpare (tumori) trebuie semnalate medicului cât mai repede.

Semne ale cancerului

Sângerările rectale, prezenţa de mucus sau sânge în scaun sau scaunul negru, constipaţia sau diareea apărute brusc sau care nu cedează după măsuri igenico-dietetice constituie un semnal de alertă în legatură cu existenţa unei probleme la nivelul sistemului digestiv. Tot aici se înscriu durerile epigastrice, arsurile retrosternale, balonările persistente sau vărsăturile cu sânge. În fine, scăderile inexplicabile în greutate, chiar dacă par un avantaj din punct de vedere  estetic, pot fi simptomul unui număr mare de boli, unele  potenţial grave, de la maladii digestive la tulburări metabolice sau  afecţiuni maligne.

Modificările de culoare, formă sau mărime a unor aluniţe, ulceraţii dureroase, care nu au tendinţa de vindecare după două săptămâni, apariţia de umflături sau cruste indică prezenţa unei afecţiuni dermatologice.

La control

Măsura principală pe care o puteţi lua pentru sănătatea dvs. este menţinerea unei legături permanente cu medicul de familie, prezentarea la control ori de câte ori sunteţi programată, respectarea indicaţiilor acestuia (alte controale de specialitate, imunizări, tratamente). Acesta vă va indica analizele uzuale pe care trebuie să le faceţi anual (VSH, hemoleucograma, glicemia, colesterolul, trigliceridele, transaminazele, uree, acid uric, examen de urină) sau unele ţintite dacă va suspiciona anumite afecţiuni. Tensiunea arterială trebuie măsurată după 18 ani măcar o dată pe an.

Examenul ginecologic trebuie făcut anual şi tot la fel, cel puţin la început, examenul Babeş-Papanicolau. Sânul va fi examinat lunar prin autopalpare şi examinat clinic de medicul de familie sau medicul ginecolog. Dacă există suspiciuni, la o femeie de până la 40 de ani se indică o termografie, care este o metodă simplă, neinvazivă, nepericuloasă şi care este în prezent cel mai eficient mijloc de depistare precoce a unei formaţiuni tumorale. După 40 de ani este indicată o mamografie, la doi ani sau anual, mai ales femeilor cu un istoric de astfel de afecţiuni în familie, investigaţie care localizează cel mai bine tumorile.

Cancerul colorectal este în creştere în România, astfel că, după vârsta 50 de ani, sunt foarte indicate testele pentru depistarea hemoragiilor oculte în scaun. Tot în acest scop, medicul vă poate indica o sigmoidoscopie, care se practică o dată la cinci ani, sau o colonoscopie, care se face o dată la zece ani, dacă nu există alte indicaţii.

Chiar dacă nu aţi avut probleme oculare, după 40 de ani se impune un control oftalmologic pentru testarea acuităţii vizuale şi determinarea tensiunii oculare (a cărei creştere determină glaucomul, o afecţiune gravă, ce poate duce la orbire). Tensiunea oculară trebuie măsurată o dată la doi ani, dacă nu există alte indicaţii. În fine, să nu uităm controlul stomatologic, care trebuie făcut la şase luni sau la un an.

RECOMANDĂRI. În afara controalelor medicale există nişte măsuri simple, pe care le puteţi lua pentru menţinerea sănătăţii şi vitalităţii dvs.: evitarea stresului, asigurarea unui număr suficient de ore de somn, o dietă echilibrată, bazată pe alimente naturale, cu evitarea grăsimilor, a dulciurilor concentrate, a aditivilor alimentari, o hidratare corectă, practicarea zilnică a exerciţiilor fizice sau a unor activităţi în aer liber.

OSTEOPOROZĂ.
Măsurarea densităţii osoase trebuie făcută prima dată în jurul vârstei de 40 de ani pentru studierea structurii osoase şi apoi repetată după câţiva ani, la indicaţia medicului. Această investigaţie devine extrem de importantă după 60 de ani, când ne poate feri de fracturi.

×
Subiecte în articol: afectiune sănătatea femeii