x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea familiei Insuficienţa cardiacă, ultimul rol

Insuficienţa cardiacă, ultimul rol

de Dr Dana Tinică    |    06 Apr 2011   •   19:55
Insuficienţa  cardiacă, ultimul rol
Sursa foto: /Reuters

Elizabeth Taylor. O adevărată legen­dă  a Hollywoodului, cu peste 60 de ro­luri memorabile, cu două Premii Os­car. Dar şi cu multe afecţiuni se­ve­re, de la pneumonii, tumoare benignă pâ­nă la accident vascular cerebral. Şi totuşi actriţa a fost răpusă de insu­fi­­cienţa cardiacă, demonstrând încă o dată că, în lume, bolile inimii sunt ca­u­za celor mai multe decese.

Deşi rolurile interpretate de Eliza­beth Taylor sunt foarte cunoscute, to­tuşi ştim foarte puţin despre impre­si­o­nantul dosar medical al artistei. Aceasta a suferit câteva zeci de ope­raţii şi a fost internată de nenumărate ori pentru afecţiuni dintre cele mai di­verse, de la banale la foarte grave. Ac­triţa a suportat cinci intervenţii chi­rurgicale pe coloana vertebrală, avea ambele şolduri protezate, toate aceste intervenţii şi, mai ales, osteo­po­roza de care suferea, ţintuind-o în scaunul cu rotile. De asemenea, ea a avut de trei ori pneumonii grave, o tumoare benignă la creier, operată cu succes în 1997, cancer de piele tratat în 2002, diabet zaharat, accident vascular cerebral, fără să mai pomenim de numeroasele fracturi, afecţiuni şi intervenţii minore.

În plus, abuzul de alcool şi me­di­ca­mente (somnifere şi antialgice), pentru care a fost de mai multe ori in­ternată, desele cure de slăbire şi de­­presia de care suferea nu au făcut de­­cât să-i înrăutăţească starea de să­nă­tate. Cu toate acestea, decesul său a sur­venit în urma unei insuficienţe car­diace, descoperită în 2004, după ce, în 2009, actriţa suferise o procedu­ră de reparare a unei valve de la ni­ve­lul inimii. S-a reiterat astfel avertismentul medicilor, conform căruia bo­­lile cardiovasculare reprezintă prin­­cipala cauză de morbiditate şi mor­­talitate şi în cazul femeilor, nu nu­­­mai al bărbaţilor. Este adevărat că la femei afecţiunile cardiovasculare apar în general mai târziu, la câţiva ani după instalarea menopauzei, dar ră­­mân la fel de periculoase. În plus, ac­­triţa a decedat la 79 de ani, deşi în SUA durata medie de viaţă este de 77,8 ani, mai ridicată în cazul fe­me­i­lor (80,4 ani), vârstă pe care o per­soa­nă care beneficiază de cea mai bu­nă îngrijire medicală posibilă ar fi pu­tut spera să o depăşească.

În esenţă, insuficienţa cardiacă în­seamnă că inima nu mai poate pompa sângele în mod eficient. Flu­xul de sânge are o viteză mai mică, pre­­siunea în inimă creşte şi toate ţesu­tu­rile şi organele suferă din cauza unui aport insuficient de oxigen şi nu­trienţi. Cauzele principale sunt: bo­lile coronariene, hipertensiunea ar­terială, cardiomiopatiile, bolile val­vu­lare, aritmiile, defectele congenitale. Principalii factori de risc sunt: di­a­be­tul zaharat, bolile renale, tiroidie­ne, alcoolismul etc.

În SUA există 5,3 milioane de per­soa­ne cu această problemă, aproximativ 500.000 de noi cazuri fiind des­co­perite în fiecare an. Simptomele principale sunt: dispneea (respiraţie di­ficilă) care apare la efort sau când bol­navul stă întins în pat, edeme, obo­sea­lă, slăbiciune, ameţeli, palpitaţii. Ma­nifestările se instalează treptat şi este foarte important de sesizat apa­ri­ţia dispneei la eforturi din ce în ce mai mici, care înainte se desfăşurau fă­ră probleme. În stadiile avansate, dis­pneea apare chiar şi în repaus, în lip­sa oricărui efort. Diagnosticul de in­su­ficienţă cardiacă trebuie pus precoce, cu precizarea stadiului, pentru că există suficiente mijloace terapeutice eficiente atât cu medicamente, cât şi cu intervenţii chirurgicale. Diagnosticul este formulat de un specia­list cardiolog după consult şi mai mul­te investigaţii: EKG (electrocardio­gra­mă), radiografie toracică, ecocar­di­­­o­grafie (inclusiv cu măsurarea fracţiei de ejecţie, care în mod normal este în jur de 55%), teste de stres, cateterism cardiac etc.

×
Subiecte în articol: sănătatea familiei