Lupta contra gripei sezoniere. Vezi care sunt avantajele terapiei cu probiotice

Lupta contra gripei sezoniere nu se rezuma la vaccin. Mai sunt unele terapii naturale menite sa intareasa imunitatea pentru a face fata atacului virusurilor gripei sezoniere. Prin­tre acestea este terapia cu probiotice.

Numeroase studii efectuate la Institutul "Pasteur" si la Centrul de Cercetari Da­no­ne indica faptul ca probioticele, faimoasele bacterii bune existente in iaurturi si lactate fermentate, au capacitatea de a ne proteja de virusurile gripale. Cercetatorii au folosit Lactobacillus Casei DN 114 001 (Lactobacillus Casei Defensis) care se afla in compozitia iaurturilor. Potrivit cercetatorilor francezi, consumul de probiotice inainte si dupa administrarea vaccinului antigripal permite nu numai revigorarea raspunsului imunitar, ci si mentinerea imunitatii in starea de a ne proteja de virusuri si bacterii patogene. Studiile arata ca raspunsul imun este in functie de susa virala. Medicul nutritionist Bogdan Ioachim precizeaza ca experimentele realizate pe animale si fiinte umane demonstreaza ca fermentii lactici vii produc o crestere a raspunsului imunitar, stimuland productia de interferon, alte substante citochine, substante care apar in celule in cursul unei infectii si a caror functie inhiba dezvoltarea agentilor patogeni.

Ce sunt?
Cele mai studiate bacterii probiotice apartin genurilor Bifidobacterium si Lactobacillus.
Japonezii au lansat primele iaurturi cu bifidobacterii, in 1977 (Morinaga) si 1978 (Yakult). Mai multe specii de bifidobacterii, de exemplu: Bifidobacterium longum, Bifidobacterium animalis, Bifidobacterium infantis, Bifidobacterium adolescentis, Bifidobacterium bifidus, au fost caracterizate prin tehnicile genetice moderne. Aplicatiile alimentare sau farmaceutice ale probioticelor sunt numeroase. Bifidobacteriile sunt prezente intr-o multime de alimente si forme farmaceutice (capsule sau picaturi cu probiotice), datorita beneficiilor lor demonstrate. La aceasta ora, iaurturi, alimente pentru bebelusi, capsule cu bifidus se comercializeaza in intreaga lume. Centrul sau de cercetari de langa Paris detine o colectie de peste 4.000 de tulpini de bacterii. Cifra este impresionanta, dar oamenii de stiinta estimeaza ca in natura exista peste (sau mult peste) 10 milioane de specii de bacterii. Asadar, natura ofera un camp vast de cercetare si optiuni aproape nelimitate de alegere!

Complicatii
Complicatiile gripei pot fi minore sau majore. In categoria complicatiilor majore, doctorul Sorin Godeanu, medic specialist la Spitalul de Urgenta Floreasca, include miocar­di­ta, encefalita, pneumonii secundare cu evolutie grava spre in­suficienta respiratorie cu indicatie de protezare ventilatorie etc. Nu trebuie uitata prezenta grupelor de bolnavi cu risc crescut: cardiaci, bolnavi cronici de boli respiratorii, diabetici, imunodeprimati, femeile gravide mai ales in primele 3 luni (risc teratogenic). Bolnavul gripat necesita monitorizare atenta pentru a preveni deshidratarea, convulsiile, insuficienta respiratorie, complicatiile bacteriene pulmonare. In cazul gripei, persoanele cu riscul cel mai mare de aparitie a complicatiilor sunt cele in varsta si cele care au boli toracice sau cardiace asociate, cum ar fi bronhopneumopatia cronica obstructiva (BPOC), emfizem sau boli legate de fumat, astm si insuficienta cardiaca. La nivel global, conform studiilor de specialitate, copiii cu varsta sub 2 ani au o rata mai mare de complicatii asociate gripei si de spitalizare, comparativ cu orice alta grupa de varsta. Gripa poate evolua catre pneumonie (infectie pulmonara), care poate fi cauzata chiar de virusul gripal sau de o infectie bacteriana secundara sau de asociatia dintre cele ele.

Deocamdata, pe teritoriul tarii noastre nu s-au inregistrat cazuri de gripa confirmate in laborator. Nici activitatea virozelor respiratorii nu manifesta tendinte de crestere semnificativa. Centrul National de Supraveghere a Bolilor Transmisibile atrage atentia ca doar in judetele Harghita, Covasna, Ialomita, Buzau si Sibiu, incidenta infectiilor respiratorii a depasit semnificativ valorile mediei pe tara. Insa o data cu scaderea temperaturilor se asteapta o crestere a incidentei infectiilor respiratorii, inclusiv a cazurilor de gripa. Trebuie subliniat ca medicii infectionisti recomanda vaccinarea pentru a ne proteja de virusurile gripei sezoniere. Vaccinul, continand tulpinile virale in circulatie, se afla in farmacii. Conform recomandarilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, priori­tare la vaccinarea gripala au persoanele cu varsta peste 65 de ani, cele cu afectiuni cronice, in special boli respiratorii si cardiovasculare, boli metabolice si batrani institutiona­lizati, personalul medical. Ministerul Sanatatii sfatuieste populatia ca, in aceasta perioada cu fluctuatii frecvente de temperatura, sa asculte sfatul medicilor, sa respecte regulile de igiena pentru evitarea imbolnavirilor.

PENTRU VIATA. Termenul "probiotice" provine din limba greaca: "pro" si "bios", insemnand "pentru viata", si a fost inventat la jumatatea secolului trecut, in urma descoperirii efectului benefic al unor microorganisme din alimente. Probioticele sunt fermenti care rezista digestiei stomacului si enzimelor digestive, ceea ce permite ca acestea sa ajunga vii in intestin, unde isi exercita efectele benefice. Termenul de "probiotic" s-a folosit pentru prima data in 1965, in opozitie cu cel de "antibiotic"; adica cu sensul de "ferment in favoarea vietii". Printre primele cercetari in domeniul probioticelor sunt cele ale profesorului Ilya Metchnikoff, director al Institutului "Pasteur" din Paris, laureat al Premiului Nobel in 1908 pentru cercetarile in domeniul imunitatii.

FLORA. La nastere, tubul nostru digestiv este steril. El se populeaza in timp, prin ingestia de alimente. La nou-nascutul alaptat la san, 80% din flora intestinala este compusa din bifidobacterii. Cu timpul si o data cu diversificarea alimentatiei, flora se dezvolta si structura sa evolueaza. La adulti, flora intestinala contine peste 400 de specii bacteriene si doar 20% dintre acestea apartin genului Bifidobacterium. Cea mai mare parte a florei este loca­lizata in colon (intestinul gros). Flora purtata cu noi cantareste mai mult de un kilogram.

VITAMINE. Flora intestinala este aliatul nostru si un gardian vigilent al sanatatii. Pana in prezent au fost demonstrate efecte importante ale acestor bacterii asupra fiziologiei si patologiei organismului-gazda. Printre acestea se numara activitati metabolice care produc energie si nutrienti utilizabili, efecte trofice importante asupra epiteliului intestinal, efecte asupra structurii si functiei imunitare si protectia organismului-gazda impotriva invaziei bacteriilor patogene. Flora intestinala ne ajuta sa valorificam mai bine nutrientii din alimente: ea produce acizi grasi cu molecula mica, descompune carbohidratii cu lant molecular lung, ba chiar sintetizeaza unele vitamine din grupul B sau K.