x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea familiei Mişcare zilnică, fără tutun şi dietă echilibrată

Mişcare zilnică, fără tutun şi dietă echilibrată

de Magda Marincovici    |    02 Mar 2010   •   00:00
Mişcare zilnică, fără tutun şi dietă echilibrată
Sursa foto: /Thinkstock

Născându-ne în România, suntem condamnaţi să trăim cu 10 ani mai puţin decât în restul UE. Speranţa de viaţă în România este cu un deceniu mai mică decât în restul Europei, având cele mai multe decese de pe continent şi chiar din lume prin bolile cardiace.

Din acest motiv, Societatea Română de Cardiologie (SRC) şi Comitetul de Educaţie de Prevenţie Cardiovasculară au pregătit un program naţional care are ca scop reducerea cu 10% a acestor maladii în cinci ani, plecând de la un model aplicat în Finlanda de trei decenii", ne avertizează doctorul Dan Deleanu, preşedintele SRC.

MODELUL FINLANDEZ
În urmă cu trei decenii, Finlanda era în situaţia României: avea cea mai crescută mortalitate din lume din cauza bolilor cardiovasculare. Azi, finlandezii au un model de viaţă care-i pune la adăpost de acest pericol. El constă în "aplicarea unor măsuri constante de prevenţie, în care s-a militat pentru schimbări simple în alimentaţie, renunţarea la fumat şi includerea a 30 de minute de mişcare zilnică", spune prof. dr Pekka Puska, preşedinte World Heart Federation.

Reţeta a funcţionat şi a făcut ca mortalitatea să scadă cu 80%. "Oamenii au început să facă schimbări în ceea ce priveşte principalii factori de risc cardiovasculari, renunţând la alimentele cu conţinut ridicat de grăsimi saturate (animale), sare, sedentarism şi fumat", precizează Pekka Puska. De altfel, în ultimele decenii, nu numai în Finlanda, dar şi în majoritatea ţărilor din Europa de Vest mortalitatea prin bolile de inimă a scăzut.

"În Europa de Vest, mortalitatea din cauze cardiovasculare a scăzut în ultimele decenii datorită faptului că aici gravitatea factorilor de risc cardiovascular a fost pe deplin înţeleasă de populaţie ca urmare a programelor de prevenţie derulate de autorităţile implicate. Oamenii au început să facă schimbări în ceea ce priveşte principalii factori de risc cardiovascular - alimentaţia cu un conţinut ridicat de grăsimi saturate şi sare, lipsa mişcării, fumatul - şi rezultatele se văd!", observă profesorul Pekka Puska.

APORTUL ZILNIC DE GRĂSIMI
Normele institutelor internaţionale de sănătate şi studiile recente pentru o sănătate optimă fac recomandări privind calitatea grăsimilor din alimentaţie, pentru populaţia din întreaga lume începând cu vârsta de 2 ani. Astfel, grăsimile pot asigura până la 30%-35% din aportul zilnic de energie; grăsimile saturate nu trebuie să depăşească 10% din aportul caloric zilnic; grăsimile esenţiale polinesaturate (omega 6 şi omega 3) trebuie să contribuie cu 6%-10% din aportul caloric zilnic; consumul de grăsimi trans - 1% din aportul caloric zilnic, iar restul până la 35% să fie asigurat de grăsimile mononesaturate.

În mod concret, pentru a preveni afecţiunile cardiovasculare, trebuie redus consumul grăsimilor saturate şi trans, cum sunt untul, brânzeturile şi laptele grase, carnea grasă sau produsele prăjite în grăsimi animale. Acestea ar trebui înlocuite cu produse cu conţinut scăzut de grăsimi saturate, dar bogate în grăsimi nesaturate şi grăsimi esenţiale polinesaturate: uleiurile vegetale de floarea-soarelui, soia, rapiţă, măsline; produsele obţinute din acestea, fructele, legumele şi peştele gras.

Cercetările demonstrează că 80% din decesele provocate de afecţiuni cardiovasculare ar putea fi prevenite, dacă s-ar controla optim factorii de risc cardiovascular. Statisticile situează România pe loc fruntaş la mortalitate şi incidenţa bolilor cardiovasculare (BCV). 42% din decesele înregistrate în rândul bărbaţilor şi 55% din cele ale femeilor sunt cauzate de BCV.

"Doi din trei români mor în urma afecţiunilor cardiovasculare, faţă de doar unu din trei europeni din nucleul tradiţional al Europei de Vest", menţionează profesorul doctor Dan Gaiţă, coordonator naţional de prevenţie, în cadrul Forumului Naţional "Prevenţia cardiovasculară în actualitate. Programe de succes în Europa", ce a avut loc recent la Bucureşti.

×
Subiecte în articol: stil de viaţă