Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De mii de ani, omul şi-a organizat viaţa la succesiunea zi-noapte. Ziua pentru activitate, noaptea pentru somn. In jurul acestui ritm veghe-somn se organizează ritmul biologic al organismului: temperatura centrală a corpului, frecvenţa cardiacă, frecvenţa respiratorie, tensiunea arterială, concentraţia unor elemente in sănge, pH-ul sangvin, dar şi performanţele senzomotorii.
De mii de ani, omul şi-a organizat viaţa la succesiunea zi-noapte. Ziua pentru activitate, noaptea pentru somn. In jurul acestui ritm veghe-somn se organizează ritmul biologic al organismului: temperatura centrală a corpului, frecvenţa cardiacă, frecvenţa respiratorie, tensiunea arterială, concentraţia unor elemente in sănge, pH-ul sangvin, dar şi performanţele senzomotorii.
Toate aceste coordonate biologice sunt sincronizate cu munca desfăşurată ziua, incepănd de dimineaţă. Schimburile alternante sau munca de noapte pot suprasolicita ritmul nostru biologic, chiar dacă aparent ne adaptăm uşor noului program. In timp işi pot face apariţia bolile cronice. Care sunt riscurile unui program de muncă alternant ne spune dr. Adriana Todea, medic primar medicina muncii şi şef secţie de Medicina Muncii in cadrul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti (ISPB).
Desincronizare
Activitatea profesională desfăşurată in schimburi alternante desincronizează unele funcţii ale organismului. "Astfel, dacă perioada de activitate se modifică radical, spre exemplu o persoană va trece din schimbul de dimineaţă la cel de noapte, se observă că temperatura centrală a corpului tinde să se modifice in acest sens, adică să fie mai ridicată noaptea decăt ziua. Schimbarea nu se produce brusc, ci progresiv. După revenirea la schimbul de zi, curba temperaturii centrale a corpului revine la valorile iniţiale, dar de asemenea nu imediat, ci in căteva zile", explică dr. Adriana Todea. Unii indicatori fiziologici se adaptează mai greu noului ritm profesional. Este cazul temperaturii centrale a corpului, frecvenţei cardiace, tensiunii arteriale şi metabolismului energetic. In schimb, timpul de reacţie şi atenţia se sincronizează cu munca in ture intr-un timp mai scurt. Adaptarea organismului ţine seama de mai mulţi factori, doi dintre cei mai importanţi fiind vărsta şi tipul activităţii desfăşurate. Astfel, persoanele tinere se adaptează mult mai uşor muncii in schimburi alternante, in comparaţie cu vărstnicii. Persoanele care efectuează o muncă predominant fizică se adaptează mai uşor decăt cele care au activităţi profesionale predominant senzoriale, perceptive.
Tulburările digestive constituie cea mai comună patologie legată de munca in schimburi alternante, in special in răndul tinerilor, ne spune dr. Adriana Todea. Decalajul orelor de masă modifică secreţia gastrică şi apetitul, ceea ce favorizează apariţia balonărilor, crampelor intestinale, constipaţiei, regurgitaţiilor, durerilor in capul pieptului. Multe dintre persoanele care lucrează in schimbul de noapte au obiceiuri nesănătoase: mesele bogate, cu alimente consistente, consumul de cafea şi tutun pentru menţinerea capacităţii de muncă. In ciuda acestor tulburări, mai multe studii au demonstrat că frecvenţa ulcerului gastric şi duodenal nu este mai mare la cei care lucrează in schimburi alternante. La tulburările gastrice se adaugă cele neuropsihice, care apar in special la persoanele vărstnice: nervozitate, irascibilitate, cefalee, vertij, scăderea atenţiei, stare depresivă, anxietate. Cel mai frecvent, aceste probleme apar in perioada imediat următoare schimbării programului de muncă.
Insă cele mai periculoase tulburări sunt cele de somn, care, conform multor specialişti, stau la baza celorlalte probleme de sănătate. "S-a arătat că tulburările de somn se intălnesc la 60% dintre persoanele care lucrează noaptea, comparativ cu 11% in cazul celor care lucrează numai in schimbul de dimineaţă", precizează dr. Adriana Todea. Calitatea somnului depinde in mare măsură de tipul activităţii desfăşurate. Aşa se face că insomniile apar mai rar la persoanele a căror profesie prespune efort fizic şi mai des la cele cu activitate intelectuală. Cei care de obicei au un somn odihnitor se adaptează mult mai uşor schimburilor alternante.
La ore fixe
Ideal ar fi diminuarea programului de muncă pentru persoanele care lucrează in schimburi alternante. O altă soluţie ar fi stabilirea unei echipe fixe pentru diferitele intervale orare, in locul echipelor alternante. Insă aceste decizii aparţin angajatorului şi sunt neconvenabile din punct de vedere economic. Deşi puţine, soluţii există pentru angajat. Multe dintre problemele de sănătate, dacă nu chiar toate, ar putea fi evitate stabilind un program propriu, ce va fi respectat cu consecvenţă.
"Deşi nu se mai pot respecta mesele obişnuite de dimineaţă, prănz  şi seară, ar trebui să se intocmească  un program care să includă trei mese pe zi şi care să fie respectat chiar dacă suntem la locul de muncă. De asemenea, se va stabili o oră de culcare şi de trezire, astfel incăt să se asigure intre şase şi opt ore de somn", recomandă dr. Adriana Todea.
INTERDICŢII. "Diabetul, tulburările severe de somn pot constitui contraindicaţii pentru munca in schimburi alternante, dar fără a fi considerate interdicţii absolute. Acest lucru depinde de intensitatea lor şi de asocierea lor", semnalează dr. Adriana Todea.
Â
LEGE. Hotărărea de Guvern nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, care a intrat in vigoare din data de 17 mai, prevede un set special de analize pentru personalul care lucrează in tura de noapte.Pe lăngă examenul clinic general, se efectuează la angajare şi un test pentru măsurarea glicemiei. După angajare, măsurătoarea se va efectua anual, la fel ca examenele psihologic şi psihiatric.
SOMN. Adaptarea la noul ritm de muncă ţine in mare măsură de calitatea şi cantitatea somnului. Somnul adănc, cu mare capacitate de recuperare, este caracteristic in general tinerilor. Această calitate a somnului se pierde o dată cu vărsta. Se explică astfel de ce persoanele mai in vărstă se adaptează mai greu muncii in schimburi alternante. Somnul uşor, cu capacitate redusă de recuperare, este specific angajaţilor din posturile de control, supraveghere sau cu mare responsabilitate decizională, prin urmare activităţi profesionale care solicită funcţia nervoasă.
ACCIDENTE DE MUNCĂ. Mai multe studii efectuate au arătat că numărul accidentelor de muncă este simţitor mai mare in timpul schimburilor de noapte. Insă o statistică efectuată in SUA pe un număr de 70.000 de accidente de muncă a arătat că frecvenţa acestor accidente scade in timpul schimbului de noapte, dar gravitatea lor creşte. Măsura in care s-a apelat la asistenţă medicală de urgenţă a fost criteriul gravităţii accidentelor.
