Nitraţii din apă şi alimente dăunează grav sănătăţii

Nitraţii (NO3) sunt o sursă esenţială de azot (N) pentru plante. Când fertilizatorii cu azot sunt folosiţi pentru îmbogăţirea solului, nitraţii pot fi purtaţi mai departe de ploi, irigaţii şi alte ape de suprafaţă prin sol în ape. Nitraţii sunt componenţi chimici fără culoare, miros sau gust. NO3 este forma naturală a azotului găsit în sol, esenţial pentru toate formele de viaţă.

Deşeurile umane sau animale pot contribui la contaminarea cu nitraţi a apelor din sol. Nivelurile de nitraţi din apa potabilă pot fi indicatori ai calităţii apei respective. Un nivel ridicat de nitraţi poate indica prezenţa şi a altor tipuri de contaminatori precum: orga­nisme cauzatoare de boli, pesticide sau alte componente organice sau inorganice ce ar putea cauza diferite probleme de sănătate. Fertilizatorii cu azot sunt sursa numărul 1 de nitraţi din apa potabilă, pe când cea de-a doua sursă principală o reprezintă deşeurile umane şi excrementele animale. Acestea pot contribui la contaminarea atât a apelor potabile urbane, cât şi a celor îmbuteliate.

EPA, agenţia pentru protecţia mediului din SUA, a stabilit un nivel maxim de contaminare cu nitraţi de 10 mg/l  pentru siguranţa apei potabile. Nitraţii de la acest nivel sau mai mare pot cauza o potenţială anomalie sanguină fatală la copiii aflaţi sub vârsta de 6 luni numită „metemoglobinemie” sau sindromul „baby blue”, care constă în reducerea capacităţii  oxigenului de a circula prin sânge.

Care sunt cele mai mari riscuri şi efecte asupra sănătăţii ale nitraţilor?

Ca şi oxigenul dizolvat, temperatura şi ph-ul, cantitatea de nitraţi din apă este influenţată atât de procese naturale, cât şi de intervenţia omului. Apa din corp poate ajunge la un nivel mare de nitraţi în mod natural sau din cauza neglijenţelor din activităţile umane. Consumul de apă cu nivel ridicat de nitraţi poate dăuna capacităţii celulelor de a transporta oxigenul prin sânge.

În mod obişnuit ne expunem la pericolele nitraţilor prin ceea ce consumăm. Multe legume, precum şi diferitele tipuri de carne ce le consumăm conţin nitraţi. Dar aceştia nu reprezintă un pericol în apă când vine vorba de activităţi de igienă personală.

Copii

Copiii care consumă cantităţi mari de azot în apă sunt predispuşi să se „înălbăstrească”, având probleme respiratorii din cauza circulaţiei inadecvate a oxigenului prin sânge. Acidul stomacal al unui copil nu este la fel de rezistent ca şi al unui adult sau copil mai mare. În organismul uman, nitraţii (NO3) se transformă în nitriţi (NO2). Combinându-se cu hemoglobina, aceştia formează methemoglobina, care este incapabilă să fi­xeze şi să transporte oxigenul de la plămâni către ţesuturi, ceea ce duce la anoxie, manifestată prin cianoză, asfixie şi chiar deces.

Pericolul nitraţilor pentru organism constă şi în faptul că, în rezultatul diferitelor modificări, aceştia se transformă în nitrozamine şi nitrozamide, care posedă proprietăţi cancerigene.

Azotatul pătrunde în vasele de sânge şi se leagă de hemoglobină, transformând-o în methemogloninemie. Rezultatul este interfe­renţa în capacitatea oxigenului de a fi transportat către ţesuturi. Problema majoră este că metemoglobinema din corpul unui nou-născut nu se mai poate transforma în hemoglobină, ca în cazul adulţilor. Metemoglobinemia în stare severă poate cauza distrugeri ale creierului sau chiar poate duce la moarte.

Sarcina

Femeile însărcinate, cu aciditate redusă a stomacului, şi persoanele cu deficienţe ale en­zimelor ce schimbă metemoglobina înapoi în hemoglobină sunt expuse metemoglobinemiei induse de nitraţi. Cel mai cunoscut simptom al acestei boli este culoarea albăstruie ce o capătă pielea, în special în jurul ochilor şi al gurii. Alte simptome sunt durerile de cap, vărsăturile, slăbiciunea şi greutatea în respiraţie.

Există studii ce arată legătura dintre naşte­rile cu probleme şi consumul ridicat de nitraţi al femeilor însărcinate. Acestea trebuie să evite consumul apei cu un nivel de nitraţi mai mare de 10 mg/l.