Oase cu furculita

Profesorul Andrei Firica, seful Clinicii de Ortopedie de la Spitalul Colentina, spune ca fractura in zona pumnului poate parea banala, dar, daca nu se face o recuperare adecvata, se ivesc complicatii si chiar pierderea mobilitatii. Fracurile in regiunea pumnului sunt foarte frecvente. La femei apar des fracturi ale pumnului si ale capului osului humerus, ce face legatura bratului cu umarul, si acesta e un semn ca s-a instalat osteoporoza. In capetele dinspre pumn ale oaselor antebratului, adica ale oaselor cubitus si radius, se concentreaza tensiuni, energii si compresiuni foarte mari. Cand socul primit in zona pumnului este mare, blocul oaselor de deasupra articulatiei se da pe spate, se incovoaie ca dosul unei furculite, oasele se deplaseaza spre spate. Dar se poate intampla la socuri mari ca oasele de deasupra articulatiei, capetele radiusului si cubitusului, sa se deplaseze si lateral, semanand cu o baioneta fata de teava pustii. In astfel de fracturi ale pumnului este de mare importanta reducerea acesteia, cum zic ortopezii. Cu alte cuvinte, medicii trag de oasele deplasate pentru a le readuce la locul lor. Anestezia se face chiar in focarul fracturii, iar repozitionarea oaselor ca inainte de fractura trebuie sa se faca cu exactitate. Ghipsul nu se pune circular, sa inlantuie toata mana, caci ea se umfla, se lasa un jgheab doar cu tifon, pentru a largi la nevoie ghipsul. De altfel, tocmai pentru a evita edemele si umflarea antebratului, se poarta mana intr-o esarfa agatata de umar, iar noaptea, aceasta trebuie asezata mai sus, pe niste perne. Bratul trebuie controlat des de catre ortoped, la 24 de ore, la 48, apoi la cateva zile pentru a turna alt ghips, in functie de starea antebratului si incheieturii pumnului. Fractura se vindeca in circa 45 de zile, dar apoi trebuie sa se urmeze o perioada de recuperare foarte constiincios executata, fiindca, dupa indepartarea ghipsului, totul este intepenit.