x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea familiei Oboseala de primăvară

Oboseala de primăvară

de Steluta Indrei    |    Magda Colgiu    |    Gina Matei    |    04 Apr 2011   •   18:21
Oboseala de primăvară
Sursa foto: /THINKSTOCK

159706-04-17-sante-13.jpgStare permanentă de oboseală, somnolenţă, apatie, lipsă de concentrare a atenţiei, dureri de cap... Sunt probleme care pot apărea la orice vârstă în sezonul de primăvară. Copiii se pot simţi suprasolicitaţi de activi­tăţile şcolare, persoanele active îşi îndeplinesc cu greu sarcinile de serviciu, vârstnicii se simt lipsiţi de energie. Oboseala specifică primăverii apare pe fondul epuizării resurselor de energie ale organismului. Frigul, carenţele nutriţionale, virozele respiratorii din sezonul rece şi-au pus amprenta asupra noastră făcându-ne să ne simţim obosiţi.

 

Copii, femei, bărbaţi, vârstnici
„Astenia de primăvară afectează îndeosebi copiii aflaţi la pubertate şi adolescenţii. Ritmul de creştere este mai rapid primăvara, de aceea necesarul de vitamine şi minerale pentru aceste categorii de vârstă este mai mare în lunile martie, aprilie şi mai. Pe lângă procesul de creştere, efortul intelectual este un mare consumator de substanţe nutritive în cazul tine­rilor. Suprasolicitarea şcolară şi sedentarismul accentuează simptomele asteniei. Cu toate acestea, copiii şi adolescenţii sunt şi cei care trec cel mai repede peste oboseală”, ne asigură prof. dr Dumitru Matei.

Cu privire la persoanele active, specialistul nostru arată că oboseala afectează atât bărbaţii, cât şi femeile, mai ales dacă îşi desfăşoară activitatea în condiţii de stres, dacă stau multe ore în faţa calculatorului, dacă nu beneficiază de week-end-uri libere sau concedii. Suntem tentaţi să spunem că femeile sunt mai afectate în această perioadă decât bărbaţii. Este adevărat sau acesta este un mit? Prof. dr Dumitru Matei înclină balanţa în favoarea mitului: „Oboseala, lipsa de motivaţie, astenia, tulburările de somn apar în acest sezon deopotrivă la ambele sexe. Singura deosebire constă în faptul că femeile exteriorizează mai mult aceste stări decât bărbaţii”.

Despre vârstnici, prof. dr Dumitru Matei spune că, deşi poate părea paradoxal, persoanele de vârsta a treia nu resimt în mod acut astenia de primăvară. „Vârstnicii au un metabolism scăzut, consumul energetic este redus. În organismul lor nu se înregis­trează aceleaşi modificări spectaculoase ca în cazul tinerilor aflaţi în creştere. Majoritatea vârstnicilor pe care îi întâlnesc în activitatea mea îmi spun că primăvara simt că întineresc. Iar cei care se bucură de prezenţa nepoţilor în preajmă resimt şi mai mult motivaţia pozitivă o dată cu încălzirea vremii, pentru că se pot bucura împreună de zilele frumoase de primăvară”, remarcă specialistul nostru.

 

Atenţie la simptome!
„Oboseala din sezonul de primăvară este normală, dar până la un punct. Dacă starea de epuizare fizică şi psihică durează mai mult de câteva săptămâni este bine să consultaţi medicul. Obo­seala prelungită, însoţită de dureri în gât, ganglioni limfatici măriţi, dureri musculare, dureri articulare sau dureri localizate în diferite zone ale corpului, stări febrile, slăbire sau creştere în greutate constituie semne de boală”, atrage atenţia prof. dr Dumitru Matei, şeful Catedrei de Medicină de Familie de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”. Medicul susţine că starea intensă de epuizare poate fi cauzată de boli hepatice, anemie, cancer, boli endocrine, afecţiuni neurolo­gice, depresie. De aceea este important este să ne prezentăm la medic pentru stabilirea unui diagnostic exact.

 

Soluţii
În cazul în care medicul a exclus existenţa unei boli, iar oboseala este pusă pe seama asteniei de primăvară, avem posibilitatea de a acţiona împotriva acesteia prin metode simple. Primăvara apare un dezechilibru între nevoile mai mari ale organismului de vitamine şi minerale şi ceea ce îi oferim prin alimentaţie. În opinia prof. dr Dumitru Matei, dacă nu corectăm acest dezechilibru prin intermediul dietei sau prin suplimente nutritive, atunci oboseala este mai pronunţată. Medicul ne recomandă să mâncăm cât mai multe lactate, fructe şi legume de sezon (urzici, untişor, leurdă, spanac, ştevie, lobodă, salată verde, pătrunjel, ridichi, ceapă verde).

Respectarea orelor de somn trebuie să fie o regulă atât pentru copii, cât şi pentru adulţi. Cei mici trebuie să meargă la culcare în jurul orei 21:00 şi să doarmă la prânz, iar şcolarii mari şi adolescenţii trebuie să fie în pat de la ora 22:00. În cazul adulţilor se recomandă să prindă primul val de somn începând de la ora 23:00 şi să se trezească cel târziu la ora 7:00. Acesta înseamnă un somn odihnitor de 7-8 ore.
Prof. dr Dumitru Matei ne sfătuieşte să facem mişcare în aer liber, indiferent dacă e o zi însorită sau înnorată. Să mergem pe jos la sfârşitul zilei de lucru, să ieşim în parc împreună cu familia, să ne bucurăm de week-end. Ieşirile la pădure, la munte, la ţară reprezintă surse de reîncărcare a bateriilor.

 

Terapii naturale
Pentru a depăşi mai uşor perioada de tranziţie de la un sezon la altul sunt utile câteva terapii naturale:
n) Muşeţel şi tei. Puneţi 100 g flori de muşeţel  şi 150 g flori de tei într-un săculeţ de pânză. Săculeţul se introduce într-un litru de apă clocotită. Se lasă 10 minute, după care atât apa, cât şi săculeţul se pun în apa din cadă. Efectul : relaxare.
n) Orz verde. Oboseala, durerile de cap, musculare pot fi atenuate cu ajutorul sucului de orz. Orzul verde conţine vitamine şi antioxidanţi care întăresc sistemul imunitar. 
n) Busuioc. Infuzia de busuioc dinamizează sistemul nervos. Se pune o linguriţă de frunze de busuioc la 250 ml de apă, se infuzează cinci minute, se strecoară şi se beau 2 căni pe zi. Uleiul esenţial de busuioc este utilizat în aromoterapie pentru combaterea depresiei. Folosit în masaj, acest ulei detensionează şi relaxează muşchii.
n) Vitamina C. Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti, ne indică să mărim aportul de vitamina C. Cele mai bune surse sunt măceşele şi  cătina, coacăzele negre, urzica, pătrunjelul, roşiile, kiwi şi varza de Bru­xelles. De asemenea, faceţi o cură de urzici, untişor, ştevie, leurdă, lobodă, pătrunjel, mărar, spanac, salată verde, ceapă verde, rucola.
n) Magneziu şi fier. Contra asteniei sunt indicate alimentele bogate în magneziu şi fier: sfeclă, spanac fiert, năut, caise uscate, fasole albă şi roşie fiartă, porumb fiert, broccoli, păpădie crudă, cartofi copţi, nuci, seminţe de floarea-soarelui, migdale, smochine, curmale şi prune uscate, banane.
n) Masaj. Benefic pentru tratarea asteniei este şi masajul. Pentru masaj se pot folosi: ulei de muşeţel, ulei de trandafir şi ulei de lămâie. Acestea se adaugă în ulei extravirgin de măsline.

Sfatul psihologului
Pornind de la faptul că tocmai copiii şi tinerii resimt mai puternic trecerea de la primăvară la iarnă, ne-am adresat pentru sfaturi psihologului Ozana Ilie, de la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Marie Curie.
„Copiii simt destul de puternic schimbarea de anotimpuri. Un motiv îl reprezintă creşterea numărului de ore cu lumină care dereglează ritmul biologic”, afirmă psihologul. Oboseala se poate manifesta la şcoală, dar şi în familie. Ea este însoţită de scăderea atenţiei, de lentoare, plictiseală, chiar de dureri de cap. „Este posibil ca elevii să nu mai acorde importanţă orelor de curs şi chiar să obţină calificative din ce în ce mai mici. Nu vă speriaţi şi nici nu-i certaţi”, recomandă psihologul. Este o situaţie provizorie, care durează până când organismul copilului se adaptează cu anotimpul. În perioada de tranziţie de la iarnă la primăvara, unii copii învaţă doar de teama de părinţi sau de teama că nu vor promova clasa sau unele examene.

Oboseala poate fi şi mai accentuată dacă  această perioadă coincide cu susţinerea unor exa­mene, teze sau lucrări de control. „În aceste situaţii, recomand părinţilor să îi scutească pe copii de efectuarea unor activităţi casnice, pentru a nu le aglomera şi mai mult programul. Nu le mai cereţi să ducă gunoiul, să spele vasele sau să facă orice alte activităţi de acest tip. Situaţia poate reveni şi copilul îşi poate relua îndatoririle casnie după ce trece oboseala”, ne sfătuieşte psihologul.

În aceste zile, copiii sunt mai neascultători şi mai iritaţi atât acasă, cât şi la şcoală. „Frecvent, oboseala este acompaniată de instabilitate, de nelinişte sau chiar de apatie. Sunt situaţii în care, o oboseală extremă poate cauza dureri de cap, dureri abdominale, obraji palizi şi chiar modificarea apetitului. Unii copii au o poftă de mâncare exagerată în această perioadă în timp ce alţii nici nu vor să audă de masă. Nu-i forţaţi să mănânce”, recomandă psihologul consultat de Jurnalul de Sănătate.

„Cea mai bună soluţie este să fiţi înţelegători. Acceptaţi-le stările de oboseală şi, mai ales, purtaţi-vă delicat cu ei. Cearta sau admonestarea frecventă nu oferă rezolvare, dimpotrivă, pot accentua oboseala şi starea de conflict”, mai afirmă psihologul Ozana Ilie.

Pentru a diminua senzaţia de oboseală la copii, impuneţi-le respectarea programului de odihnă. „Orele de culcare trebuie să fie fixe, iar perioadele de somn trebuie stabilite în funcţie de vârsta copilului. Astfel, copiii din ciclul primar au nevoie de 11-12 ore de somn, cei de la de gimnaziu, de 10-11 ore, iar adolescenţii, de nouă ore pe zi. În schimb, un adult are nevoie de doar opt ore de somn pe noapte”, recomandă psihologul Ozana Ilie.

Suplimente nutritive
Pentru combaterea oboselii fizice şi psihice sunt indicate suplimentele pe bază de magneziu, vitamine din complexul B, vitamine A, C şi E. Magneziul favorizează funcţionarea normală a sistemului nervos, prevenind irascibilitatea, tulburările de concentrare a atenţiei, insomniile. Vitaminele din complexul B protejează celulele nervoase, îmbunătăţind starea psihică şi tonusul organismului. Vitaminele A, C şi E, care au proprietăţi antioxidante, cresc rezistenţa organismului la factori de stres. Prof. dr Dumitru Matei ne avertizează că nu trebuie să luăm suplimente nutritive fără sfatul medicului, mai ales pe termen lung, chiar dacă acestea se eliberează fără prescripţie medicală.

×
Subiecte în articol: sănătatea familiei