Prediabetul

Doctorul Simona Carniciu, medic rezident medicină de familie, doctorand în diabet, nutriţie şi boli metabolice la Institutul "Prof. Dr N. Paulescu", explică termenul de prediabet şi modalităţile prin care o persoană aflată în faza de prediabet poate evita diabetul propriu-zis.

"Preocuparea pentru depistarea precoce a diabetului există de pe vremea profesorului Ion Pavel, ctitorul diabetologiei în ţara noastră şi membru al Academiei Române şi al Academiei de Medicină din Franţa.

Savantul a introdus noţiunea de diabet chimic", spune medicul Simona Carniciu. "Ulterior, termenul de «diabet chimic» a fost înlocuit cu cel de «prediabet», în care au fost incluse două categorii glicemice anormale, dar care nu îndeplinesc criteriile de diagnostic ale diabetului zaharat. Aceste criterii sunt următoarele: glicemia «à jeun» peste 126 mg/dl sau orice valoare mai mare de 200 mg/dl în orice moment al zilei (inclusiv după masă).

Cele două categorii glicemice incluse în prediabet se numesc «glicemia à jeun alterată» şi o «toleranţă alterată la glucoză», explică medicul Simona Carniciu. Aceste două categorii se mai numesc şi «disglicemii», termen ambiguu, care nu permite nici confirmarea diabetului zaharat, dar nici infirmarea lui. Persoanele cu disglicemie au un risc crescut de a deveni diabetice, motiv pentru care trebuie luate într-o evidenţă specială, cu urmărire periodică."


STIL DE VIAŢĂ ECHILIBRAT
Pentru că nu orice persoană diagnosticată cu prediabet devine obligatoriu bolnavă de diabet, este indicată luarea unor măsuri în acest sens. "Un prediabet poate fi controlat prin simpla intervenţie.

Există specialişti care pot concepe o dietă simplă, uşor de ţinut şi adaptată fiecărui individ, în funcţie de necesităţile personale şi de gradul de activitate fizică", spune medicul specialist. "Se încearcă echilibrarea stilului de viaţă, care are o mare importanţă în apariţia bolii. Printr-un stil de viaţă nesănătos se înţelege obezitate, sedentarism şi o alimentaţie de tip fast-food, ce constă în consumul de preparate cu conţinut lipidic şi caloric ridicat comparativ cu necesarul energetic al organismului.

De altfel, sedentarismul este în acelaşi timp o cauză a obezităţii. De aceea, se urmăreşte creşterea activităţii fizice. O metodă simplă şi eficientă în acest sens este mersul pe jos, grăbit, care este un mare consumator caloric. Este nevoie de cel puţin 30 de minute pe zi pentru a obţine rezultate", precizează medicul Simona Carniciu.


SCORURI
Pentru a identifica riscul de diabet, în mai multe ţări au fost formulate "scoruri de risc", calculate prin anamneză, eventual, cu unii parametri biochimici. În România, un asemenea scor de risc a fost conceput de prof. dr Constantin Ionescu-Tîrgovişte, care, în evaluările prelimi­nare, s-a dovedit informativ, corelând bine cu prezenţa diabetului sau a prediabetului, precizează medicul Institutului Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr N. Paulescu".

Scorul de risc este conceput pentru a depista precoce apariţia tipului 2 de diabet, cel care apare la vârsta adultă, de obicei după vârsta de 45 de ani, rareori mai devreme. Scorul de risc este important, deoarece indică mai ales că intervenţia asupra factorilor de risc poate preveni sau întârzia apariţia diabetului.


Factori de risc
● Vârsta. După vârsta de 45 de ani creşte riscul de diabet tip 2. Din păcate, vârsta instalării diabetului a scăzut foarte mult, boala fiind diagnosticată din ce în ce mai frecvent la tineri.
● Femei şi bărbaţi. Până la vârsta de 65 de ani, prevalenţa diabetului este egală la femei şi bărbaţi. După această vârstă, se observă o creştere a prevalenţei la femei, probabil din cauza bolii ovarului polichistic sau a faptului că multe femei cu diabet gestaţional vor dezvolta mai târziu diabet zaharat (40% în următorii 15 ani).
● Factorul genetic. Riscul de a dezvolta diabet este mai mare la cei care au în familie o persoană sau mai multe diagnosticate cu această boală.
● Hipertensiunea arterială şi dislipidemia sunt două componente ale sindromului metabolic (alături de obezitate, toleranţă scăzută la glucoză şi rezistenţa la insulină). Aceşti factori de risc facilitează apariţia diabetului şi prin acţiunea lor asupra vaselor sangvine.
Astfel, creşte pericolul complicaţiilor cardiovasculare la aproximativ 75% din diabetici.


PREVENŢIE
Asociaţia Medicală Română, al cărei preşedinte este profesorul Constantin Ionescu-Tîrgovişte, a elaborat un Program Naţional de Prevenţie a Bolilor Metabolice şi Cardiovasculare. Acest program are ca scop atât informarea şi atenţionarea populaţiei, cât şi intervenţia pentru a minimiza riscul. În acest scop, se organizează diferite evenimente ştiinţifice şi nonştiinţifice. Un rol foarte important îl are medicul de familie, care este în prima linie de contact cu pacientul şi primul care poate identifica persoanele la risc. Mai mult, medicul de familie este cel care îl poate ajuta pe pacient în echilibrarea stilului de viaţă, în prevenirea sau întârzierea apariţiei diabetului zaharat.


SFATUL MEDICULUI
"Cunoscând aceşti factori de risc, populaţia ar trebui să intervină în primul rând prin schimbarea stilului de viaţă. Astfel, mare parte dintre parametrii scorului de risc pot fi modificaţi, în aşa fel încât să scadă riscul apariţiei bolii. Ar trebui evaluate periodic (la trei sau şase luni), la medicul de familie sau chiar în farmacii, glicemia, greutatea, tensiunea arterială şi circumferinţa abdominală. În cazul în care apare o creştere a acestor parametri, trebuie să se prezinte la medic şi să se intervină asupra lor", recomandă medicul consultat de Jurnalul de sănătate.


OBEZITATE
În ultimii 20 de ani, rata obezităţii s-a triplat în ţările în curs de dezvoltare, cu populaţii care au adoptat un stil de viaţă occidental, caracterizat prin sedentarism şi supraconsum de alimente ieftine şi hipercalorice. Conform IOTF (International Obesity Task Force) şi raportului WHO (World Health Report) 2002, aproximativ 58% din diabetici au IMC (indicele de masă corporal) peste 29, iar 60% din populaţia globului este sedentară.


click pentru am ari imaginea

Scorul de risc în diabetul zaharat este rapid şi uşor de obţinut prin informaţii de rutină, clinice şi legate de stilul de viaţă. Se calculează prin adunarea punctelor fiecărui factor de risc. Rezultatul obţinut permite încadrarea în unul din grupurile de risc: mic <3; mediu între 3 şi 5; mare între 6 şi 9; foarte mare >9. IMC (indice de masă corporală) DZ - diabet zaharat