Rănile pe col, risc de cancer

Fără nici un avertisment, rana pe col se transformă in cancer de col uterin. Este nedureroasă şi nu te trimite la medic, pentru că pe colul uterin sunt puţini receptori de durere.

Fără nici un avertisment, rana pe col se transformă in cancer de col uterin. Este nedureroasă şi nu te trimite la medic, pentru că pe colul uterin sunt puţini receptori de durere. Aşa se intămplă că femeia ajunge intr-un stadiu avansat de cancer de col fără să aibă simptome. Numai intămplător, la un control de rutină, leziunea ar putea fi observată de medicul ginecolog. Tocmai din acest motiv este atăt de important controlul ginecologic anual, care presupune nu numai un examen clinic, ci şi un test Papanicolau, insoţit de un examen de secreţie.

Mecanismul de producere

Rana pe col, cum i se spune popular, sau cervicita, in termeni medicali, apare din cauza unei eroziuni a mucoasei colului, dar este dată şi de alţi factori, asupra cărora ne atrage atenţia dr Alexandru Filipescu, medic primar obstetrică-ginecologie in cadrul Spitalului Clinic Universitar de Urgenţă "Elias". La nivelul colului are loc alipirea a două tipuri de mucoase: cea vaginală şi cea uterină (endometrul). Este ceea ce medical poartă numele de joncţiunea scuamo-cilindrică. Una dintre mucoase este formată din celule de tip cilindric, iar cealaltă din celule cubice. Alipirea celor două tipuri de celule nu se poate face etanş, aşa incăt apar leziunile.

Agresiuni

Există şi alte cauze care favorizează apariţia rănilor pe col: sensibilitatea colului, factori mecanici şi factori biochimici. Sensibilitatea colului variază de la femeie la femeie, astfel că unele au o predispoziţie pentru apariţia acestor răni. Cauzele mecanice constau in chiuretaje, naşteri şi diverse traumatisme ale colului. Factorii biochimici sunt reprezentaţi de bacterii, fungi (ciuperci) şi virusuri. Cauze bacteriene şi fungice frecvente sunt candida, tricomonas, gardnerella. Există şi alte infecţii bacteriene, mai rare, dar importante cauze de leziuni: Chlamydia, Mycoplasma şi Ureaplasma. Dintre infecţiile virale, HPV (Human Papilloma Virus) joacă un rol important in apariţia leziunilor. Pănă in prezent, au fost identificate peste 100 de tulpini ale acestui virus. Unele pot favoriza apariţia cancerului de col uterin, in vreme ce altele nu au acest potenţial oncogen.

Tratamentul incepe de la cauză

Pănă nu demult, medicii treceau direct la cauterizarea leziunii, fără să recomande investigaţii pentru descoperirea cauzei de apariţie. "Prin cauterizare, colul va fi sănătos pentru o perioadă, dar cauza rămăne şi poate favoriza apariţia unei noi leziuni. De aceea, sunt foarte importante identificarea şi tratarea cauzei. Cauterizarea tratează efectul, dar nu şi cauza", semnalează dr Alexandru Filipescu. Primele investigaţii in acest demers sunt testul Papanicolau şi examenul de secreţie. Dacă la examenul de secreţie se descoperă o infecţie bacteriană sau fungică (candida, tricomonas, gardnerella), ea trebuie tratată corespunzător. Dacă leziunea pe col este recentă şi superficială, ea se va vindeca de la sine.

Dacă nu acestea sunt cauzele şi dacă leziunea este profundă, se continuă investigaţiile. Se va verifica existenţa bacteriilor rare (Chlamydia, Micoplasma, Ureaplasma) şi se va prescrie tratament. "Orice tratament trebuie asociat cu un antiinflamator, pentru că o leziune odată apărută intreţine pe zona respectivă un fenomen inflamator", atrage atenţia dr Alexandru Filipescu. Dacă nici aceste bacterii nu sunt cauza leziunii, se efectuează testarea HPV. Un indiciu al existenţei virusului la nivelul colului este testul Papanicolau anormal. Tulpinile fără risc oncogen dau tumori benigne, localizate in zona genitală şi numite papiloame. Tulpinile cu risc oncogen sunt unul dintre factorii cauzatori de cancer de col uterin. Dacă tulpinile nu prezintă risc, se tratează leziunea ca atare.

TRATAMENT. Dacă testarea HPV a identificat tulpini cu potenţial oncogen, se pot efectua două tipuri de tratament: chirurgical sau ovule/cremă Aldara cu o substanţă antivirală. "Mai eficient este tratamentul chirurgical. El se efectuează in mai multe etape, in funcţie de vechimea şi profunzimea leziunii. Prima etapă constă in excizarea electrică a zonei cu leziuni şi doi-trei milimetri in jurul ei (zona de siguranţă), intervenţie numită ERAD- electrorezecţie cu ansa diatermică", explică dr Alexandru Filipescu. Se efectuează apoi un examen histopatologic, pentru a evidenţia modificări celulare date de virus şi profunzimea lor. Rata de succes este de aproximativ 80%. Dacă leziunea este veche şi examenul histopatologic arată modificări celulare, fie se excizează un fragment de col (conizaţie), fie se face amputaţie de col, in funcţie de profunzimea şi de tipul leziunii.

TESTAREA HPV. Cea mai simplă testare HPV evidenţiază prezenţa tulpinilor cu potenţial oncogen prin răspuns "normal" sau "anormal". Preţul acestei testări variază intre 150 şi 180 RON. Un al doilea test, mai complex, care costă aproximativ 300 RON, indică tipul tulpinii de virus. Numai după identificarea tulpinii se poate aplica tratamentul adecvat.

CANCER DE COL. Prezenţa virusului HPV nu inseamnă automat cancer. Numai dacă tulpina are potenţial oncogen, femeia este mai expusă riscului de cancer de col, care se situează pe locul al doilea ca incidenţă, după cel de săn.

CAUTERIZAREA. Cănd o leziune veche şi profundă nu s-a cicatrizat după ce au fost evaluate şi tratate cauzele, se recurge la cauterizare. "Sunt distruse astfel celulele care perpetuează existenţa leziunii, obligănd colul să se refacă mai repede, din profunzime spre exterior", explică dr Alexandru Filipescu. Cauterizarea se face electric sau cu laserul şi este nedureroasă, indiferent de tehnica folosită. Se poate realiza in ambulatoriu şi durează intre cinci şi cincisprezece minute, in funcţie de profunzimea leziunii. Colul se cicatrizează complet după cel mult o lună şi jumătate.