Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cum e să ai o nevastă cicălitoare, iar cănd se inroşesc strunele ţambalului de căntece lăutăreşti şi de pahar sare cu gura pe tine pisăloaga de nevastă: "Costele, ai inghiţit prea mulţi cărnaţi şi ia-o mai incet cu vinişorul şi cu sarmalele!".
Cum e să ai o nevastă cicălitoare, iar cănd se inroşesc strunele ţambalului de căntece lăutăreşti şi de pahar sare cu gura pe tine pisăloaga de nevastă: "Costele, ai inghiţit prea mulţi cărnaţi şi ia-o mai incet cu vinişorul şi cu sarmalele!".
Se blegeşte tot cheful de petrecere din zilele de sărbătoare cănd vine cineva şi iţi trage frăna de mănă la ospăţ şi la antren. Cu toate astea, pentru oamenii cu necazuri de sănătate sunt necesare surdinele atăt in mestecatul bunătăţilor din farfurie, căt şi pentru gălgăitul vinişorului alunecănd pe găt in jos. Pentru că suferinzii de boli digestive, de ficat, de inimă şi vase trebuie să nu prea aplece urechea la ademenitoarele refrene "Căte-un pic, pic, pic pănâ n-o rămănea nimic/ Căte un strop-strop pănâ n-o rămănea deloc". Aceşti suferinzi nu trebuie să mănănce caltaboşi cu metrul şi nici să uite numărul la sărmăluţe şi la imbucăturile de salată de boeuf. Dacă se bat turcii la gura acestor bolnavi cronici şi paharele se golesc unul după altul, suferinţele lor pot să explodeze şi din sărbătoare totul se poate transforma in camera de gardă a spitalului. Profesor doctor Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase, spune că "ordinul de front" cu ocazia Sărbătorilor sună pentru cei cu oareşce boli: "Nu te imbuiba şi nu stropi cu prea mult alcool măncărurile!".
PANCREATITE. Combinaţia alcool şi măncăruri grase poate duce chiar şi la temutele pancreatite cu dureri violente şi internarea la terapie intensivă. Alcoolul oricum trebuie să se consume alături de proteine, adică de carne, ouă, brănză. Alcoolul arde la focul proteinelor. Acest alcool trebuie metabolizat de ficat. Băuturile alcoolice sunt inactivate prin folosirea aminoacizilor, care sunt cărămizile ce compun proteinele. De aceea, cu ocazia meselor de Sărbători, alcoolul in nici un caz nu trebuie consumat pe stomacul gol. Cei care au afecţiuni de căi biliare, fie printr-o vezică leneşă, fie printr-o vezică prea "mişcătoare", trebuie să nu mănănce mult la o masă. Să pună pauze intre inghiţitul măncărurilor. Şi dulciurile pot constitui dinamită. Dulciurile in exces pot decompensa starea diabeticilor. Cum măncărurile de Sărbători sunt grase, este firesc să crească grăsimile in sănge. Deci să sporească riscurile cardiovasculare. De aceea suferinzii trebuie să mănănce "cu blăndeţe", să nu mănănce "cu furca". Oamenii trebuie să nu mănănce repede, să mestece pe indelete. Dacă bolul alimentar e mestecat bine şi se imbibă cu salivă este scutit stomacul de munci grele. Măncarea trebuie să nu fie alăturată stresului. Chiar şi alegerea muzicii este importantă. La o masă zdravănă se potriveşte muzica lăutărească, muzica populară de calitate.
MIŞCARE. Este utilă mişcarea, aşa că intre felurile de măncare nu pică rău un dans, dar un dans elegant şi potolit, nu o zbănţuială. Bolnavii de inimă şi vase trebuie să-şi păstreze tensiunea in limite rezonabile, nu să ţopăie prea mult in hip-hop. Mai incet cu maionezele, pentru că ele au ou mult şi o grămadă de ingrediente care irită bila. Şi prăjelile trebuie drămuite, fiindcă ele chiar dacă nu ajung să chinuiască direct ficatul inervează mai ales căile biliare la cei care au necazuri la fiere. Un alt semnal de alarmă este tras de profesorul doctor Mihai Voiculescu, şeful Centrului de Medicină Internă de la Fundeni, care atrage atenţia că foarte periculoase, in ospeţele de Sărbători, sunt neplăcerile ivite din pricina golirii anevoioase a stomacului. Or, măncărurile grase incetinesc trecerea alimentelor in stomac, iar stocarea in stomac a alimentelor aduce cu ea un cortegiu lung de neplăceri.
Se blegeşte tot cheful de petrecere din zilele de sărbătoare cănd vine cineva şi iţi trage frăna de mănă la ospăţ şi la antren. Cu toate astea, pentru oamenii cu necazuri de sănătate sunt necesare surdinele atăt in mestecatul bunătăţilor din farfurie, căt şi pentru gălgăitul vinişorului alunecănd pe găt in jos. Pentru că suferinzii de boli digestive, de ficat, de inimă şi vase trebuie să nu prea aplece urechea la ademenitoarele refrene "Căte-un pic, pic, pic pănâ n-o rămănea nimic/ Căte un strop-strop pănâ n-o rămănea deloc". Aceşti suferinzi nu trebuie să mănănce caltaboşi cu metrul şi nici să uite numărul la sărmăluţe şi la imbucăturile de salată de boeuf. Dacă se bat turcii la gura acestor bolnavi cronici şi paharele se golesc unul după altul, suferinţele lor pot să explodeze şi din sărbătoare totul se poate transforma in camera de gardă a spitalului. Profesor doctor Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase, spune că "ordinul de front" cu ocazia Sărbătorilor sună pentru cei cu oareşce boli: "Nu te imbuiba şi nu stropi cu prea mult alcool măncărurile!".
PANCREATITE. Combinaţia alcool şi măncăruri grase poate duce chiar şi la temutele pancreatite cu dureri violente şi internarea la terapie intensivă. Alcoolul oricum trebuie să se consume alături de proteine, adică de carne, ouă, brănză. Alcoolul arde la focul proteinelor. Acest alcool trebuie metabolizat de ficat. Băuturile alcoolice sunt inactivate prin folosirea aminoacizilor, care sunt cărămizile ce compun proteinele. De aceea, cu ocazia meselor de Sărbători, alcoolul in nici un caz nu trebuie consumat pe stomacul gol. Cei care au afecţiuni de căi biliare, fie printr-o vezică leneşă, fie printr-o vezică prea "mişcătoare", trebuie să nu mănănce mult la o masă. Să pună pauze intre inghiţitul măncărurilor. Şi dulciurile pot constitui dinamită. Dulciurile in exces pot decompensa starea diabeticilor. Cum măncărurile de Sărbători sunt grase, este firesc să crească grăsimile in sănge. Deci să sporească riscurile cardiovasculare. De aceea suferinzii trebuie să mănănce "cu blăndeţe", să nu mănănce "cu furca". Oamenii trebuie să nu mănănce repede, să mestece pe indelete. Dacă bolul alimentar e mestecat bine şi se imbibă cu salivă este scutit stomacul de munci grele. Măncarea trebuie să nu fie alăturată stresului. Chiar şi alegerea muzicii este importantă. La o masă zdravănă se potriveşte muzica lăutărească, muzica populară de calitate.
MIŞCARE. Este utilă mişcarea, aşa că intre felurile de măncare nu pică rău un dans, dar un dans elegant şi potolit, nu o zbănţuială. Bolnavii de inimă şi vase trebuie să-şi păstreze tensiunea in limite rezonabile, nu să ţopăie prea mult in hip-hop. Mai incet cu maionezele, pentru că ele au ou mult şi o grămadă de ingrediente care irită bila. Şi prăjelile trebuie drămuite, fiindcă ele chiar dacă nu ajung să chinuiască direct ficatul inervează mai ales căile biliare la cei care au necazuri la fiere. Un alt semnal de alarmă este tras de profesorul doctor Mihai Voiculescu, şeful Centrului de Medicină Internă de la Fundeni, care atrage atenţia că foarte periculoase, in ospeţele de Sărbători, sunt neplăcerile ivite din pricina golirii anevoioase a stomacului. Or, măncărurile grase incetinesc trecerea alimentelor in stomac, iar stocarea in stomac a alimentelor aduce cu ea un cortegiu lung de neplăceri.
