Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
S-a explicat de ce virusul hepatic B este mai greu de neutralizat. Dintre cei infectaţi cu virus B, 50%-70% se vindecă prin autoapărarea imunităţii organismului. Rămân infectaţi cu virus B 30%-40%.
Dacă aceştia sunt trataţi, o parte se recuperează şi rămân cu hepatită cronică circa 10%. Partea rea este că dintre cei atacaţi de virusul B numai 25%, adică un sfert, fac o boală acută cu manifestări. Asta înseamnă că doar cei care au simptome se duc la spital. Dezavantajul major este că 75% dintre cei infectaţi cu virus B duc boala pe picioare şi nu se tratează. Explică această boală prof. dr Adrian Streinu Cercel, directorul general al Institutului de Boli Infecţioase "Matei Balş".
Semnele date de boala acută cu virus B se încadrează între blânde şi medii. În primul rând, o oboseală anormală faţă de cantitatea de muncă prestată. Este atacat ficatul, pe bună dreptate numit uzina ce fabrică substanţe de creştere şi refacere a tuturor ţesuturilor, ca şi alte componente de bază ale funcţionării organismului. Simptomele fiind slabe, trebuie să ne controlăm periodic. Mai puţine sunt cazurile în care boala îmbracă forme explozive. O analiză de transaminaze cu cifre crescute poate semnala că e ceva în neregulă în ficat şi trebuie adâncite investigaţiile. Cu cât este evaluată mai des starea ficatului cu atât mai bine se păstrează sănătatea.
Există liste de aşteptare în vederea intrării la tratament. Terapiile medicamentoase sunt scumpe şi peste tot în lume se aşteaptă pentru a beneficia de medicamente. Aceste liste de aşteptare sunt posibile pentru că evoluţia infecţiei cu virusul B spre hepatită cronică se face în ani de zile şi tratamentul poate fi amânat. Ordinea intrării în terapie se gândeşte în funcţie de beneficiul terapeutic cât mai ridicat la unii pacienţi.
