Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Semnul tipic al unui infarct este durerea toracică intensă, in dreptul inimii, care se extinde de obicei spre găt, spre umeri, spre coate sau uneori in spate.
Semnul tipic al unui infarct este durerea toracică intensă, in dreptul inimii, care se extinde de obicei spre găt, spre umeri, spre coate sau uneori in spate. Este o durere extrem de puternică, insoţită de obicei de transpiraţii şi de respiraţie grea. Durerea tipică provocată de infarct poate să aibă o durată care să depăşească 15-20 de minute, uneori durează şi căteva ore. Iar in acest timp, de cele mai multe ori, bolnavul se alarmează, cheamă salvarea şi ajunge la spital, unde este tratat corespunzător.
Dureri de stomac
Există insă foarte multe situaţii in care bolnavul cu infarct nu prezintă simptomele tipice, clare, cunoscute de toată lumea. De aici iau naştere o serie de confuzii in ceea ce priveşte diagnosticul şi complicaţii uneori fatale. "Se intămplă căteodată ca bolnavul să aibă dureri scurte şi cărora să nu le acorde importanţă: să il doară, de pildă, numai in umăr, in antebraţe sau numai in coate. Sau se intămplă să nu il doară la nivelul toracelui, ci la nivelul epigastrului. Cănd durerea este in zona stomacului, bolnavul şi, uneori din păcate, chiar şi doctorul confundă durerea de infarct cu o durere banală de gastrită sau de ulcer. Astfel s-a intămplat in cazul lui Ralu Filip, regretatul director CNA. Confuzia este cu atăt mai posibilă cu căt durerea de la nivelul epigastrului este insoţită de greaţă, vărsături. In general insă, dacă pacientul se prezintă la medic in timp util, specialistul observă semnele distinctive ale infarctului", subliniază prof. dr Maria Dorobanţu, şefa Departamentului de Medicină Internă şi Cardiologie, din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca. In orice caz, pacientul trebuie să ştie că orice fel de durere situată nu mai jos de ombilic şi nu mai sus de vărful nasului poate fi durere de infarct. In plus, se mai poate intămpla ca bolnavul să nu simtă nici un fel de durere, dar să prezinte dificultăţi de respiraţie, pe care nu le-a mai avut niciodată. In toate aceste situaţii, primul pas trebuie să fie prezentarea de urgenţă la medic. Iar pe baza examenului clinic, a electrocardiogramei şi a investigaţiilor suplimentare, medicul va lămuri natura durerilor.
Diabetici
"Simptomele infarctului sunt şi mai dificil de depistat in cazul bolnavilor de diabet, care prezintă, ca şi complicaţie a diabetului, tulburări de sensibilitate. La ei durerea ori nu există, ori este foarte puţin exprimată. Este posibil ca aceşti bolnavi să nu fi prezentat niciodată durere, dar la un moment dat să aibă fie o clipă de slăbiciune, fie un moment de ameţeală, de respiraţie grea, perioade de palpitaţii sau chiar o sincopă (leşin). Aceste simptome pot avea mai multe cauze, dar una dintre ele este infarctul de miocard. Orice fel de simptome care ies din starea obişnuită a diabeticului trebuie să trimită bolnavul la doctor", precizează prof. dr Maria Dorobanţu.
Dacă pacientul ajunge la medic foarte repede, in primele două ore in mod ideal, sau măcar in primele 6-12 ore de cănd a avut primele dureri, atunci medicul poate să-i aplice tratamentul cel mai corect. Dacă prezentarea la medic nu se face in timp util, există posibilitatea ca muşchiul inimii să se rupă, iar pacientul să moară.
OBSTRUCŢIE. "Infarctul inseamnă că se astupă o coronară, unul dintre vasele mari care irigă muşchiul inimii (miocardul). In momentul in care s-a produs această obstrucţie pe coronară, miocardul, care este dependent de acest vas, rămăne fără sănge, nu se mai hrăneşte şi se necrozează sau, altfel spus, riscă să moară. Nu moare de la inceput. De aceea este foarte important ca pacientul să cheme salvarea 112 in primele două ore de cănd incepe durerea, indiferent de ora la care s-a intămplat şi indiferent de vărsta pe care o are pacientul", explică prof. dr Maria Dorobanţu.
TRATAMENT. In situaţia ideală, in care pacientul se prezintă la medicul specialist in primele două ore după apariţia simptomelor infarctului, riscurile ca pacientul să sufere complicaţii sunt minime. Specialistul ii va administra bolnavului medicamente sau, in spitalele unde este posibil, pacientul va beneficia de o intervenţie numită cateterism cardiovascular. "Prin această metodă, cheagul care blochează irigarea miocardului cu sănge va fi topit. In urma tratamentului, săngele incepe să circule din nou, vasul işi reia rolul de conductor, iar muşchiul inimii nu işi pierde din funcţii", arată specialistul nostru.
PREDISPOZIŢII. Afecţiunile cele mai importante care ne predispun la infarct sunt: hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, dislipidemiile. Insă şi obiceiurile nocive presupun riscuri mari pentru sănătatea inimii. Duşmanul numărul unu al inimii este ţigara, atrage atenţia prof. dr Dorobanţu. Dacă in familie au existat rude apropiate care au murit de infarct in jurul vărstei de 50 de ani, există şi o predispoziţie genetică spre infarct. Apoi, obiceiurile proaste de a mănca mult, nesănătos, de a mănca seara şi de a fi sedentari fac posibilă apariţia unui infarct.
Â
STATISTICI. Jumătate din oamenii care fac infarct mor acasă, pănă să ajungă la doctor, această statistică fiind valabilă in toată lumea, arată specialistul nostru. Din cei care ajung la doctor, dacă ajung tărziu, mai mor aproximativ 15%-20%. Iar din procentul celor care beneficiază de tratament, există posibilitatea să mai moară sub 10%. In cazul neprezentării la medic in timp util, pot apărea tulburări de ritm periculoase: tahicardia ventriculară sau, şi mai grav, fibrilaţia ventriculară. In cazul celei de-a doua complicaţii, dacă medicul nu este in apropiere să reanimeze bolnavul, acesta face stop cardiac şi moare in căteva minute.
