Sinuzita – o infecţie chinuitoare

Dureri de cap chinuitoare, nas înfundat, secreţii nazale purulente, febră, oboseală...
Sunt semne ale sinuzitelor, boli infecţioase care apar frecvent în acest sezon cu schimbări bruşte de temperatură şi presiune, umiditate, vânt.

Sinuzitele afectează toate categoriile de vârstă. Potrivit medicilor, între 15% şi 20% din populaţie suferă măcar o dată în viaţă de sinuzită. Unii pot face forme uşoare, asemănătoare virozelor respiratorii, în timp ce alţii fac sinuzite severe, cronice, care se repetă pe parcursul vieţii. Statisticile arată că bărbaţii sunt mai afectaţi decât femeile de sinuzite.

Cauze
Sinuzita apare când se inflamează mucoasa care căptuşeşte sinusurile. Explică această boală doctorul Ilie Adrian, medic primar ORL la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Bucureşti. La nivelul craniului există opt sinusuri, adică nişte cavităţi de doi-trei milimetri, care sunt anexate foselor nazale. Fiecare fosă nazală se află în legătură cu patru sinusuri: sinusul frontal (în spatele frunţii), sinusul maxilar (în spatele obrajilor), sinusul etmoidal şi sinusul sfenoidal. Sinusurile sunt tapetate de mucoasă de tip respirator şi în stare normală sunt pline cu aer.

Există riscul ca unul sau mai multe sinusuri să se inflameze şi să se înfunde din pricina mai multor factori externi: infecţii virale sau microbiene, corpi străini în nas, traumatisme nazale. Există însă şi persoane predispuse la sinuzită din cauza unor particularităţi anatomice: anomalii de dezvoltare sinusală, deviaţie de sept. Se pot întâlni o serie de malformaţii în ceea ce priveşte dezvoltarea sinusurilor: dezvoltare inegală, absenţa unui sinus sau compartimentarea anormală a acestora. Este important ca aceste ano­malii să fie depistate printr-o investigaţie numită tomografie computerizată.

Simptome
Potrivit doctorului Ilie Adrian, majoritatea sinuzitelor (90%) au ca punct de plecare nasul. Simptomele cele mai frecvente sunt durerea intensă şi senzaţia de presiune la nivelul feţei, împreună cu senzaţia de nas înfundat sau plin de secreţii. Localizarea durerii sau a sensibilităţii depinde de sinusul afectat. „O durere la nivelul obrajilor şi al incisivilor este deseori cauzată de inflamaţia sinusului maxilar, în timp ce durerea la nivelul frunţii poate fi cauzată de inflamarea sinusului frontal. Alte simptome pot fi pierderea mirosului şi/sau a gustului, respiraţie urât mirositoare, secreţii nazale purulente cu striaţii sangvine. Pe lângă simptomele locale pot apărea şi simptome generale: febră, scăderea poftei de mâncare, ameţeli, tuse, tahicardie, astenie”, precizează doctorul Ilie Adrian.

Tratament 
Sinuzita acută debutează în general sub forma unei răceli, fiind cauzată de virusuri. Dar, spre deosebire de banala viroză, sinuzita durează până la patru săptămâni, iar durerile şi celelalte simptome îl trimit pe pacient la medicul ORL-ist. O sinuzită care se prelungeşte peste opt săptămâni devine sinuzită cronică. Este foarte important ca pacientul să se prezinte la medic pentru stabilirea diagnosticului şi tratamentului.

Potrivit doctorului Ilie Adrian, în cazul sinuzitelor acute, tratamentul trebuie să asi­gure restabilirea aerării şi drenajul secreţiilor din sinusuri. Acest lucru se face prin administrarea de medicamente antiinflamatoare, fluidifiante de secreţii şi decongestionante nazale. De asemenea, hidratarea corespunzătoare este absolut necesară în cazul pacienţilor cu sinu­zită. Evacuarea foselor nazale trebuie făcută corect, adică fiecare nară trebuie suflată pe rând în batistă, fără efort. În cazul sinuzitelor acute supurative, cu afectarea stării generale, se administrează şi antibiotice. Este foarte important ca tratamentul cu antibiotice să se facă pe durata prescrisă de medic (10-14 zile), astfel încât boala să nu recidiveze. În cazul si­nuzitei cronice, se impune tratament îndelungat cu antibiotice.

În cazurile complicate sau cronice, medicul ORL-ist poate recomanda efectuarea unei intervenţii chirurgicale pentru drenarea sinusurilor.

SINUSURI. Inflamaţia se poate localiza la nivelul unui sinus sau al mai multor sinusuri şi atunci apare polisinuzita. De exemplu, există sinu­zită fronto-etmoido-maxilară sau fronto-etmoidală. Dacă sunt afectate toate sinusurile de pe o parte, apare pansinu­zita. La adulţi, cel mai afectat sinus este cel maxilar, iar la copil – sinusul etmoidal.

COMPLICAŢII. Medicul Ilie Adrian avertizează că atât sinuzitele acute, cât şi cele cronice pot produce o serie de complicaţii: de la simple tumefieri ale ochilor, pleoapelor, obrajilor până la infecţii orbitare (cu risc de pierdere a vederii), infecţii la nivelul oaselor craniene, abces cerebral şi alte complicaţii cerebrale cu risc vital ridicat. Dar tratamentul instituit din timp de medicul specialist ORL împiedică de cele mai multe ori apariţia complicaţiilor.

PREVENIRE. Persoanele predispuse la sinuzite trebuie să evite expunerea la fum de ţigară, praf, noxe, frig, ume­zeală, mucegai. Sinuzitele se asociază frecvent cu boli cronice precum alergiile, anemiile, bolile cardiovasculare, renale, endocrine, afecţiunile stomatologice. Tratarea acestora cu seriozitate reduce riscul apariţiei sinuzitelor. De asemenea, corectarea chirurgicală a malformaţiilor care împiedică aerisirea şi drenajul sinusurilor asigură prevenirea sinuzitei cronice.