Stresul ne imbolnăveşte

Stresul nu este o boală. Stresul este o stare care grăbeşte apariţia unor boli. Mai multe ne explică prof. dr Radu Mihăilescu, directorul medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie "Prof. dr Al. Obregia".

Stresul nu este o boală. Stresul este o stare care grăbeşte apariţia unor boli. Cănd organismul nostru sesizează o schimbare in mediul exterior, el eliberează aşa-numiţii hormoni de stres: catecolaminele, cele mai importante dintre ele fiind adrenalina şi noradrenalina. Aceşti hormoni cresc pulsul, presiunea arterială, ca reacţie de apărare şi de supravieţuire. Cănd stresul dispare, secreţia catecolaminelor incetează şi ea, dar nu intotdeauna. "Mecanismul de apariţie a stresului este asemănător febrei. Ambele semnalează o neregulă, iar dacă neregula nu este remediată, stresul şi febra ne pot pune viaţa in pericol", explică prof. dr Radu Mihăilescu, directorul medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie "Prof. dr Al. Obregia".

Tulburări

Cu toţii suntem supuşi stresului, zi de zi. "Totuşi, din 100 de persoane, numai un sfert resimt factorii de mediu ca sursă de stres, conform studiilor. Deşi suntem cu toţii la fel de expuşi stresului, organismul fiecăruia dintre noi reacţionează diferit", precizează prof. dr Radu Mihăilescu. In cazurile cele mai fericite, stresul induce dureri de cap, anxietate, insomnii, atacuri de panică, atitudine negativă şi depresie. Spunem in cazurile cele mai fericite fiindcă mediatorii stresului acţionează pe termen lung asupra tuturor ţesuturilor şi organelor, aşa incăt pot produce tulburări ale funcţionării lor. La nivelul aparatului cardiovascular, stresul cronic poate declanşa crize anginoase, tahicardii, poate accelera pulsul, poate determina creşteri ale tensiunii arteriale şi de multe ori poate grăbi apariţia infarctului miocardic. Lista bolilor legate de stres nu se opreşte aici. Deseori, el tulbură funcţionarea sistemului imunitar prin diminuarea imunoglobulinelor din sănge. In consecinţă, sensibilitatea la infecţii virale şi bacteriene creşte, la fel şi predispoziţia la cancer. Aproape toţi cei supuşi stresului acuză arsuri gastrice şi deseori stările de tensiune sunt o cauză de apariţie a gastritei sau a ulcerului gastroduodenal. Stresul cronic provoacă, de asemenea, hiperglicemie şi are un rol important in apariţia diabetului zaharat. Iar cănd una dintre aceste ma­ladii s-a instalat deja, stresul o poate agrava. Tulburările sexuale işi găsesc şi ele adeseori cauza in stres.

PIELE, PĂR. Stresul cronic, intens şi de lungă durată modifică aspectul tegumentelor, părului şi unghiilor. Acneea, producţia excesivă de sebum, pierderea părului pănă la calviţie, unghiile fragile sunt printre cele mai frecvente pro­bleme cauzate de stres. Pso­riazisul, eczemele şi alte afecţiuni cutanate se pot agrava după apariţia unor factori de stres.