Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Asa cum trecerea anilor aduce in mod inevitabil albirea parului sau aparitia ridurilor, tot astfel se instaleaza si artroza. Aceasta boala degenerativa este semnul imbatranirii articulatiilor. Statisticile din intreaga lume arata ca artroza este cea mai frecventa boala reumatica. Aproape 75% dintre persoanele peste 65 de ani prezinta cel putin o forma de artroza, sustine conferentiar doctor Andra Balanescu, medic primar boli interne si reumatologie, de la Clinica de reumatologie a Spitalului “Sf. Maria'. In tara noastra, adauga medicul, artroza reprezinta a doua cauza de imbolnavire, dupa boala ischemica acuta (infarct miocardic, accident vascular cerebral). Din cauza numarului mare de pacienti cu atroza, cabinetele medicilor reumatologi sunt in permanenta aglomerate. “Suntem sufocati de numeroasele cazuri de artroza, fibromialgie, dureri de spate. Or, medicul de familie poate si trebuie sa trateze boala artrozica, ceea ce la noi nu se intampla', semnaleaza conf. dr. Andra Balanescu.
“Cenusareasa' reumatologiei
Desi este una dintre cele mai vechi si mai raspandite suferinte, artroza este considerata ruda saraca a bolilor reumatologice, pentru ca nu s-a descoperit inca un tratament care sa opreasca imbatranirea articulatiilor. Spre deosebire de artroza, tratamentul poliartritei reumatoide – o forma de reumatism inflamator – a cunoscut in ultimii ani un progres remarcabil, pacientii beneficiind in prezent de medicamente revolutionare care tin boala sub control. Nu acelasi lucru se poate spune insa despre artroza, pe care oamenii au tendinta de a o accepta ca pe o fatalitate, urmare fireasca a batranetii. Cu toate ca nu reprezinta o amenintare vitala pentru pacienti, artroza afecteaza calitatea vietii acestora. Dupa cum arata conf. dr. Andra Balanescu, 30% dintre pacientii cu artroza nu pot merge pe jos mai mult de 300 de metri, 28% nu pot urca 10 trepte, 25% nu pot cara o greutate de doua kilograme si jumatate, un pacient artroza la genunchi lipseste in medie 13 zile de la serviciu pe an, 28% dintre pacienti sunt pesimisti si depresivi din cauza consecintelor artrozei. Sa nu uitam ca, in stadii avansate, artroza poate fi o cauza de invaliditate.
Cauze, localizari, simptome
Artroza apare cand cartilajul de la nivelul unei articulatii se degradeaza progresiv, determinand modificari ale structurii articulare si ale osului, care reactioneaza prin formarea de ciocuri (osteofite). Cauza exacta a bolii nu este cunoscuta, dar sunt o serie de factori care duc la distrugerea cartilajului articular. Dintre factorii generali, conferentiar doctor Andra Balanescu mentioneaza: factori genetici (diferite gene implicate in sinteza unor componente ale cartilaului); varsta – atroza apare in general dupa 55-65 de ani; sexul – la femei, artroza este de doua ori mai frecventa dupa menopauza, iar artroza mainilor este de 10 ori mai frecventa la femei decat la barbati, artroza soldului (coxartroza) fiind specifica sexului masculin; obezitatea – reprezinta un factor de risc major pentru aparitia gonartrozei (artroza genunchiului); densitatea minerala osoasa; hipermobilitatea unor articulatii; alte boli – diabet zaharat, hipertensiune arteriala, guta. Factorii locali care duc la aparitia artrozei sunt: efort fizic repetat (unele profesii); traumatisme; boli congenitale; boli secundare (inflamatorii, metabolice, neurologice, infectioase, endocrinologice). In majoritatea cazurilor intervin mai multi factori de risc care favorizeaza instalarea artrozei.
Cele mai frecvente localizari sunt: coloana vertebrala – spondiloza (artroza la coloana), care poate fi cervicala (extrem de frecventa) sau lombara; mana – rizartroza, care se manifesta prin noduli la nivelul articulatiilor degetelor si este mai frecventa la cei care desfasoara activitati manuale; genunchiul – gonartroza, care apare mai ales la femei obeze dupa menopauza, iar la barbati mai ales dupa traumatisme la genunchi; soldul – coxartroza, care e singura localizare frecventa la barbati.
Simptomele artrozei se leaga de imaginea omului varstnic. Ceea ce domina tabloul clinic al bolii artrozice este durerea la nivelul articulatiei afectate. Durerea articulara este de altfel cea mai frecventa cauza de durere la varstnici, potrivit conf. dr. Andra Balanescu. De asemenea, pacientii cu artroza sunt meteorodependenti, durerea fiind accentuata de expunerea la frig si umezeala. O alta caracteristica este ca durerea se exacerbeaza la miscarea articulatiei afectate si se calmeaza la repaus. Alte simptome ale artrozei sunt redoarea articulara si reducerea mobilitatii (anchilozarea articulatiei), urmate in fazele avansate de imposibilitatea functionarii articulatiei. Pacientii cu gonartroza sau coxartroza in stadii avansate pot deveni invalizi.
Principala modalitate de diagnostic a artrozei este radiografia. Dar din pacate, cand deja apar modificarile radiologice, boala este deja constituita, subliniaza conf. dr. Andra Balanescu. Rareori, pentru precizarea diagnosticului se folosesc si explorari imagistice costisitoare precum tomografia computerizata (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN).
Tratament de lunga durata
Tratamentul in cazul artrozei are ca obiective reducerea durerii si inflamatiei, ameliorarea mobilitatii si mentinerea functiei articulatiei, prevenirea handicapului, evitarea toxicitatii medicamentoase, imbunatatirea calitatii vietii pacientilor.
Prima masura terapeutica poate fi si trebuie efectuata chiar de pacientul insusi, spune conf. dr. Andra Balanescu, si se refera la indepartarea factorilor favorizanti. Sub indrumarea unui specialist, pacientul trebuie sa efectueze exercitii fizice adaptate varstei, fizioterapie, sa apeleze la diverse mijloace mecanice de protectie a articulatiei (orteze sau alte dispozitive medicale). In cazul pacientilor obezi este foarte importanta reducerea greutatii corporale. Persoanele predispuse la artroza de genunchi sau de sold este bine sa poarte incaltaminte cu talpa groasa, care atenueaza socurile provenite de la mers.
Urmatoarea etapa vizeaza tratamentul medicamentos. Principalele medicamente prescrise pacientilor cu artroza sunt antiinflamatoarele nesteroidiene. Insa cum artroza este o boala cronica degenerativa, aceste medicamente se vor administra pe termen lung, iar efectele adverse nu sunt de neglijat. In cazurile grave se pot administra si antialgice pure (opioide), care de asemenea au reactii adverse importante. Un tratament inofesiv, dar din pacate cu o eficienta indoielnica este cel bazat pe glucozamida si condroitin sulfat (componente aflate in mod normal in cartilajul articular), precizeaza conf. dr. Andra Balanescu.
Unele forme de artroza pot fi tratate si prin administrarea intraarticulara de cortizon (cu efect antiinflamator foarte bun) sau acid hialuronic. Dar aceste infiltratii nu pot fi facute decat o data la trei luni.
In ultima instanta se poate ajunge la tratament chirurgical. Acesta ii revine chirurgului ortoped care prin diferite proceduri chirurgicale poate repune in ordine articulatia. Cand gradul de degradare a articulatiei este avansat se impune protezarea. S-au facut progrese majore in acest domeniu, dar din cauza lipsei fondurilor din sistemul sanitar romanesc, prea putini pacienti beneficiaza de protezare articulara.
