Assaky, chirurgul mai multor premiere

Primul mare chirurg roman. Primul chirurg din Romania care a operat in conditii aseptice. Primul medic roman care a facut chirurgie experimentala. Primul chirurg care a profilat unele specialitati chirurgicale precum ginecologia, neurochirurgia si urologia. George Assaky a creat prima clinica romaneasca de chirurgie si o scoala valoroasa de chirurgi.

Celebru in Franta

A studiat la Montpellier, cea mai veche facultate de medicina din lume. Pentru a se apropia si mai mult de spiritul culturii franceze, si-a modificat numele din Gheorghe Asachi in George Assaky. In 1875, dupa doi ani de studiu, s-a transferat la Facultatea de Medicina din Paris si a devenit cercetator la Institutul de Anatomie si Embriologie de la College de France. Doi ani mai tarziu, o data cu izbucnirea Razboiului de Independenta, a revenit in Romania, pentru a se alatura Crucii Rosii in razboi. Aici avea sa se imbolnaveasca de reumatism poliarticular acut, boala care i-a adus moartea prematura, la numai 45 de ani. Dupa ce a participat la razboi, s-a intors la Paris. In 1881 a debutat in literatura medicala cu o lucrare despre tratamentul abceselor. Cea mai importanta lucrare a sa este teza de doctorat sustinuta in 1887. Intitulata "Sutura nervilor la distanta", lucrarea descria cercetari experimentale pe animale si propunea aplicarea unei metode chirurgicale de sutura a nervilor ce avea sa fie folosita in epoca. "Assaky a mai scris o remarcabila lucrare despre anatomia cavitatii glenoide a humerusului si a descris un tubercul care in toate tratatele franceze avea sa se numeasca «tuberculul Assaky»", precizeaza profesorul Nicolae Marcu, seful Catedrei de Istoria Medicinei UMF "Carol Davila". O teza celebra de embriologie i-a adus titlul de profesor agregat si apoi profesor de anatomie topografica si chirurgie operatorie la Lille.

Profesor la Bucuresti

Convins sa revina in Romania, in 1887, Assaky a renuntat la cetatenia franceza, la postul de profesor la Lille si a devenit profesor de chirurgie si de anatomie topografica la Facultatea de Medicina din Bucuresti. Catedra a avut sediul initial la Spitalul Filantropia, iar apoi la Spitalul Coltea. A infiintat si un laborator de chirurgie experimentala. A publicat revista Laboratorul de chirurgie, apoi revista Clinica si o revista in limba franceza, Archieve roumaine de medicine et biologie. Pentru ca boala de care suferea incepuse sa se agraveze, Assaky a fost nevoit sa plece din tara, in sudul Frantei, unde se credea atunci ca exista conditii mai bune pentru a ingriji afectiunea sa. La Toulouse a fost medic si profesor de chirurgie pentru cativa ani. A revenit apoi in tara, unde a preluat nou-infiintata catedra de ginecologie. A creat primele cursuri pentru aceasta specialitate si a fost un pionier in ginecologia operatorie. Istoria medicinei il consemneaza ca fiind intemeietorul acestei specialitati in Romania.

PROTEST. O serie de conflicte cu conducerea Facultatii de Medicina din Bucuresti a facut ca in martie 1888 postul lui Assaky sa fie desfiintat, iar el sa se intoarca la Paris. Tanarul Gheorghe Marinescu, presedinte al Societatii Studentilor in Medicina, a organizat proteste fata de decanul de atunci al facultatii. Lui i s-au alaturat si Babes, Nicolae Kalinderu, Maiorescu si Constantin Istrati, care i-au cerut lui Assaky sa revina in tara. In toamna aceluiasi an, el s-a intors si a primit la Spitalul Coltea o clinica de chirurgie si un laborator experimental.

FAMILIE. Tatal lui Assaky era Alexandru Asachi, unul dintre primii comandanti militari ai Moldovei. Unchiul chirurgului Assaky, Gheorghe Asachi, a fost marele carturar si intemeietor al invatamantului in Moldova.