x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Starea de sanatate Burtă mare, inimă in pericol

Burtă mare, inimă in pericol

23 Oct 2007   •   00:00

Depunerea grăsimii in partea superioară a corpului formează obezitatea abdominală sau androidă (trupul in formă de măr).

Pe burtă, pe şolduri sau pe coapse, grăsimea nu se depune uniform. In funcţie de repartiţia grăsimii pe anumite zone ale corpului există două forme de obezitate. Depunerea grăsimii in partea superioară a corpului formează obezitatea abdominală sau androidă (trupul in formă de măr). Localizarea ţesutului adipos in partea inferioară a corpului (şolduri, coapse) duce la apariţia obezităţii ginoide, intălnită in cazul celor cu trupul in formă de pară. Cea mai periculoasă este insă obezitatea abdominală, pentru că ţesutul adipos din această zonă se depune mai ales pe organele interne. In plus, acest ţesut adipos este format din celule adipoase mai mari şi mai active decăt cele din partea inferioară a corpului. Creşterea circumferinţei taliei reprezintă un semnal de alarmă aflat la originea multor suferinţe: boli de inimă, infarcte, accidente vasculare cerebrale, diabet, hipertensiune arterială şi chiar cancer. Pentru a evita aceste probleme, bărbaţii nu trebuie să aibă circumferinţa taliei mai mare de 94 de centimetri, iar femeile să nu depăşească 80 de centimetri in jurul taliei.

Atenţie la talie!

Profesor doctor Constantin Dumitrache de la Institutul de Endocrinologie "C.I. Parhon" arată că 70% dintre obezi au hipertensiune arterială. Totodată, burtoşii prezintă modificări ale structurii şi dinamicii cordului. Ei au inima crescută in volum, dispusă mai mult pe orizontală decăt pe verticală (cum ar fi normal), ceea ce duce la hipertrofie ventriculară şi in timp la insuficienţă cardiacă.

Medicii avertizează că pănă şi o mică depunere de grăsime pe burtă poate spori riscul bolilor de inimă. Creşterea circumferinţei taliei inseamnă un factor de risc cardiovascular, chiar dacă greutatea corpului se incadrează in limite normale. Grăsimea acumulată in regiunea abdominală este activă din punct de vedere biologic. Ea secretă proteine inflamatorii care contribuie la depunerea plăcilor de aterom pe vasele de sănge, ceea ce conduce la formarea aterosclerozei. Tot grăsimea de pe burtă intervine in metabolismul lipidic, provocănd creşterea nivelului de trigliceride şi colesterol.

SINDROM. Obezitatea abdominală este asociată frecvent cu alţi factori de risc formănd ceea ce medicii numesc sindromul metabolic. Creşterea circumferinţei taliei, hipertensiunea arterială, creşterea glicemiei, a trigliceridelor şi a colesterolului conduc impreună la dezvoltarea sindromului metabolic.

×
Subiecte în articol: semnal