Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
SĂ NU-I FIE DE DEOCHI DE VIAŢĂ!
Costel Busuioc face gropiţă în obraz. Busuioc are treabă mereu cu
primăvara. Costel Busuioc e primăvăros, aduce ceva, mereu senin, mereu
luminos, apare şi lângă el parcă o vezi mereu "PE DOAMNA BUNĂTATE‘‘.
Busuioc pare că ştie să se bucure din orice. De altfel, cântă cu o
bucurie ce-i ţâşneşte din fiecare părticică a fiinţei. Costel Busuioc
le-a adus românilor o teribilă satisfacţie. La ceas târziu de noapte
s-a uitat toată România la proba de foc prin care se desemna
câştigătorul atât de simpaticului şi popularului concurs de cântec din
Spania. A ieşit Busuioc al nostru campionul campionilor.
SĂ NU-I FIE DE DEOCHI DE VIAŢĂ!
Costel Busuioc face gropiţă în obraz. Busuioc are treabă mereu cu primăvara. Costel Busuioc e primăvăros, aduce ceva, mereu senin, mereu luminos, apare şi lângă el parcă o vezi mereu "PE DOAMNA BUNĂTATE‘‘. Busuioc pare că ştie să se bucure din orice. De altfel, cântă cu o bucurie ce-i ţâşneşte din fiecare părticică a fiinţei. Costel Busuioc le-a adus românilor o teribilă satisfacţie. La ceas târziu de noapte s-a uitat toată România la proba de foc prin care se desemna câştigătorul atât de simpaticului şi popularului concurs de cântec din Spania. A ieşit Busuioc al nostru campionul campionilor.
Şi s-au bucurat toate sufletele de români. Mai-mai să iasă suflarea românească la Universitate şi să fluture steaguri ca-n nopţile de vis în care tricolorii câştigau meciuri pe viaţă şi pe moarte. Costel Busuioc a făcut treabă cât trei miniştri de Externe. El a făcut ca România să fie aplaudată până la înroşirea palmelor de o Spanie unde s-au mutat aproape două milioane de români. Costel Busuioc a agăţat primăvară şi lumină de numele României. O Românie împroşcată cu tot felul de vorbe grele pentru găinării şi pungăşii făcute, cei drept, de unii români, dar în nici un caz ele nu reprezentau strădania şi cumsecădenia unor milioane de români care muncesc din greu în servicii adesea umilitoare pentru a strânge ceva euro să trimită rudelor sărace de acasă. Costel Busuioc a aninat impresii bune de numele României prin talentul lui surprinzător. Costel Busuioc a muncit din greu şi a cântat şi când rânduia cărămizile la zidurile viitoarei case, şi când săpa pământul, şi când îşi creştea cei patru copii. A uimit publicul spaniol, care l-a ovaţionat de fiecare dată atunci când glasul zidarului român amintea de frumuseţea interpretărilor unui Pavarotti, unui Placido Domingo, unui Carreras. După izbânda care a fericit inimile de români, Costel Busuioc va trebui să înveţe, să înveţe şi iarăşi să înveţe pentru a înnobila giuvaerul din glasul lui, aşezat acolo cu grijă de un înger binevoitor. Să nu uităm că celebrităţi ale cântecului mondial au pornit şi ele de jos. Carusso a fost descoperit cântând dumnezeieşte atunci când muta sacii cu făină într-o brutărie. Când a fost ales pentru splendida carieră, Pavarotti era doar un croitor. Iar renumitul tenor român Nicolae Herlea muncea în atelierele unei fabrici. Mulţi spun că voci superbe de români au mai câştigat premii internaţionale, că studenţii de la Conservator cântă şi ei remarcabil. Dar că un noroc grozav l-a propulsat pe Busuioc. Să nu uităm însă că televiziunea peste vârtejul atomic al stării de pace poate ridica statui sau săpa morminte. Camerele de luat vederi ale unei emisiuni de mare popularitate din Spania l-au îmbrăţişat pe Costel Busuioc şi au făcut din el un personaj iubit, un personaj aplaudat, un personaj aducător de bine, de pozitiv. Nu numai înfrumuseţarea imaginii României a reuşit Busuioc, dar biruinţa lui sub ochii unei mari televiziuni occidentale poate pune în mişcare visurile a milioane de copii şi tineri din România. Când Ilie Năstase uimea lumea cu fantezia tenisului său, numeroşi copii şi şcolari îl imitau bătând o minge mică de cauciuc cu palete de lemn de ţurcă pe terenuri desenate cu creta de la librărie. Când zâna de Montreal umbla la cheia cufărului domnesc cu note de 10, puştimea din România o imita făcând gimnastică la barele bătătorului de covoare din spatele blocurilor. Când Hagi fermeca stadioanele cu dresura de mingi, toţi puştii se visau fotbalişti celebri. Acum, deja pe păşunile din Moldova când merg cu vitele la păscut, puii de ţărani nu mai fredonează manele, ci-l imită pe Busuioc în "O sole mio‘‘, încercând Granada. Costel Busuioc a pus busuioc în părul de român, să-i placă primăverii din viitor.
Costel Busuioc face gropiţă în obraz. Busuioc are treabă mereu cu primăvara. Costel Busuioc e primăvăros, aduce ceva, mereu senin, mereu luminos, apare şi lângă el parcă o vezi mereu "PE DOAMNA BUNĂTATE‘‘. Busuioc pare că ştie să se bucure din orice. De altfel, cântă cu o bucurie ce-i ţâşneşte din fiecare părticică a fiinţei. Costel Busuioc le-a adus românilor o teribilă satisfacţie. La ceas târziu de noapte s-a uitat toată România la proba de foc prin care se desemna câştigătorul atât de simpaticului şi popularului concurs de cântec din Spania. A ieşit Busuioc al nostru campionul campionilor.
Şi s-au bucurat toate sufletele de români. Mai-mai să iasă suflarea românească la Universitate şi să fluture steaguri ca-n nopţile de vis în care tricolorii câştigau meciuri pe viaţă şi pe moarte. Costel Busuioc a făcut treabă cât trei miniştri de Externe. El a făcut ca România să fie aplaudată până la înroşirea palmelor de o Spanie unde s-au mutat aproape două milioane de români. Costel Busuioc a agăţat primăvară şi lumină de numele României. O Românie împroşcată cu tot felul de vorbe grele pentru găinării şi pungăşii făcute, cei drept, de unii români, dar în nici un caz ele nu reprezentau strădania şi cumsecădenia unor milioane de români care muncesc din greu în servicii adesea umilitoare pentru a strânge ceva euro să trimită rudelor sărace de acasă. Costel Busuioc a aninat impresii bune de numele României prin talentul lui surprinzător. Costel Busuioc a muncit din greu şi a cântat şi când rânduia cărămizile la zidurile viitoarei case, şi când săpa pământul, şi când îşi creştea cei patru copii. A uimit publicul spaniol, care l-a ovaţionat de fiecare dată atunci când glasul zidarului român amintea de frumuseţea interpretărilor unui Pavarotti, unui Placido Domingo, unui Carreras. După izbânda care a fericit inimile de români, Costel Busuioc va trebui să înveţe, să înveţe şi iarăşi să înveţe pentru a înnobila giuvaerul din glasul lui, aşezat acolo cu grijă de un înger binevoitor. Să nu uităm că celebrităţi ale cântecului mondial au pornit şi ele de jos. Carusso a fost descoperit cântând dumnezeieşte atunci când muta sacii cu făină într-o brutărie. Când a fost ales pentru splendida carieră, Pavarotti era doar un croitor. Iar renumitul tenor român Nicolae Herlea muncea în atelierele unei fabrici. Mulţi spun că voci superbe de români au mai câştigat premii internaţionale, că studenţii de la Conservator cântă şi ei remarcabil. Dar că un noroc grozav l-a propulsat pe Busuioc. Să nu uităm însă că televiziunea peste vârtejul atomic al stării de pace poate ridica statui sau săpa morminte. Camerele de luat vederi ale unei emisiuni de mare popularitate din Spania l-au îmbrăţişat pe Costel Busuioc şi au făcut din el un personaj iubit, un personaj aplaudat, un personaj aducător de bine, de pozitiv. Nu numai înfrumuseţarea imaginii României a reuşit Busuioc, dar biruinţa lui sub ochii unei mari televiziuni occidentale poate pune în mişcare visurile a milioane de copii şi tineri din România. Când Ilie Năstase uimea lumea cu fantezia tenisului său, numeroşi copii şi şcolari îl imitau bătând o minge mică de cauciuc cu palete de lemn de ţurcă pe terenuri desenate cu creta de la librărie. Când zâna de Montreal umbla la cheia cufărului domnesc cu note de 10, puştimea din România o imita făcând gimnastică la barele bătătorului de covoare din spatele blocurilor. Când Hagi fermeca stadioanele cu dresura de mingi, toţi puştii se visau fotbalişti celebri. Acum, deja pe păşunile din Moldova când merg cu vitele la păscut, puii de ţărani nu mai fredonează manele, ci-l imită pe Busuioc în "O sole mio‘‘, încercând Granada. Costel Busuioc a pus busuioc în părul de român, să-i placă primăverii din viitor.
