Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
■ Jurnalul Naţional: Vă rog să ne formulaţi o definiţie a accidentului vascular cerebral, diferită de cea gasită într-un dicţionar de specialitate, o definiţie care să rezulte din vasta dumneavoastră experienţă?
■ Prof dr Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii şi al Societăţii de Neurologie din România: Accidentul vascular cerebral ischemic apare atunci când din diverse cauze, o anumită zonă a creierului nu mai este irigată corespunzător cu sânge. În prima fază, care este de ordinul minutelor, celulele nervoase încearca să se adapteze la lipsa substratului energetic (oxigen , glucoza), modificându-şi metabolismul. Prelungirea perioadei de deprivare sanguină va duce la epuizarea rezervelor locale cerebrale şi ulterior la moartea celulelor nervoase. Consecinţele pot fi dramatice: handicap fizic şi/sau psihic, uneori chiar deces.
■ Am început abrupt acest interviu cu o întrebare despre AVC, deoarece este din ce în ce mai frecvent şi, mai grav, la persoane din ce în ce mai tinere ? De ce, domnule profesor ?
■ Statisticile arată că un european din trei suferă de afecţiuni neurologice: accidentul vascular cerebral, tulburările neurocognitive sau tulburări psihice – de la anxietate şi depresie, până la dependenţa de alcool şi de droguri sau psihoze.
România ocupă un loc fruntaş la capitolul accident vascular cerebral iar îngrijorător este că astfel de accidente au crescut în rândul categoriei de vârstă sub 40 de ani.
În Europa, numărul de cazuri noi la suta de mii de locuitori, în ceea ce privește bolile vasculare cerebrale, variază între 100 și 200.
De ce se ajunge aici? Alimentaţia inadecvată, lipsa de activitate fizică, alcoolul, calculatorul, pesimismul, starea conflictuală, sunt potenţiale cauze pentru o astfel de suferinţă a creierului. Există mulţi factori favorizanţi pentru apariţia bolilor cerebrale. De exemplu, pentru accidentul vascular cerebral sunt ateroscleroza (depuneri de colesterol la nivelul vaselor de sânge), hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, creştererea colesterolului şi/sau trigliceridelor, fumatul, bolile cardiace, consumul exagerat de băuturi alcoolice, vâsta înaintată.
Ce putem face? Ideal pentru sănătatea creierului pe termen lung este să trăim cât mai echilibrat şi normal, să avem o viată organizată în aşa fel încât să ne putem odihni suficient, să nu lucrăm în salturi, să mâncăm variat şi cât mai multe alimente care au de-a face cu natura, nu cu industria chimică, să facem mişcare susţinut cel puţin 30 de minute în fiecare zi şi să folosim cu măsură toate tehnologiile. Sistemul nervos este într-o transformare permanentă, determinată atât de nevoia de învățare și adaptare, cât și de vindecarea unor leziuni.
■ Cancer. Accident vascular cerebral. Două diagnostice. Pentru pacient care e mai sever ? Dar pentru medic ? Dar pentru familia pacientului ? Dar pentru sistemul medical ?
■ Atât cancerul cât şi accidentul vascular cerebral pot avea repercusiuni extrem de invalidante asupra pacientului. Există multiple limitări terapeutice în ambele cazuri, dar nu putem spune ca aceşti pacienti sunt fără speranţă. Costurile socio-economice sunt foarte mari în ambele situaţii şi nu este vorba doar de tratamentul specific. Intră în discuţie şi complicaţiile pe termen lung, gradul de handicap restant, imposibilitatea desfaşurării activităţilor economice anterioare îmbolnăvirii.
În ţara noastră cea mai frecventă cauză de deces este reprezentată de bolile cardiovasculare, urmată de accidentul vascular cerebral şi cancerul pulmonar. Accidentul vascular cerebral reprezintă principala cauză de dizabilitate permanentă, majoritatea pacienţilor nemaiputându-se întoarce la locul de muncă.
Recuperarea pacientului cu accident vascular cerebral este un proces extrem de complex, necesitând o echipă multidisciplinară care cuprinde neurologi, kinetoterapeuţi, logopezi, psihologi, asistenţi sociali. Familia este extrem de importantă, atât pentru suportul psihologic cât şi economic, dat fiind faptul că majoritatea pacienţilor rămân cu un grad de dizabilitate fizică şi/sau psihică.
■ De ce România se află printre ţarile cu risc îngrijorător de accidente vasculare ?
■ Asa cum spuneam, România ocupă, din păcate, un loc fruntaş la capitolul accident vascular cerebral. Bolile cerebrovasculare ucid de patru ori mai mulţi români decât alţi cetăţeni europeni şi de şapte ori mai mulţi decât în SUA. AVC reprezintă o problemă gravă atât în ţara noastră, cât şi în restul lumii. Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează că, până în anul 2030, accidentul vascular cerebral va deveni principala cauză a mortalităţii pe glob, momentan aflându-se pe locul trei după bolile cardiovasculare şi cancer.
Tot Organizaţia Mondială a Sănătăţii a plasat România printre ţările care se află pe primele locuri în lume în privinţa mortalităţii după un accident vascular cerebral. În ţara noastră, se înregistrează 300 de accidente vasculare cerebrale noi, faţă de 200, care reprezintă media europeană. În urma accidentelor vasculare cerebrale aproape 33% dintre victime îşi pierd viaţa şi peste 30% rămân cu un handicap permanent. În urma unor tratamente intensive, restul reuşesc să fie recuperate. Specialiştii din întreaga lume încearcă în permanenţă să găsească metode de recuperare a celor care au suferit accidente cerebrale.
■ Cât din creierul afectat de « un revărsat sanguin », în cazul accidentului hemoragic, sau de obliterarea unei artere, în cazul accidentului ischemic, mai poate fi recuperat, evident, dacă se acţioneză corect şi prompt ?
■ Tratamentul se poate face cu succes maxim în primele patru ore după AVC. Contextul din România este, în continuare, dificil pentru persoanele care au suferit un accident vascular cerebral şi asta pentru că nu avem centre de urgenţe neurovasculare. În Austria, dacă se produce un AVC în orice colţ al ţării, persoana afectată ajunge în 90 de minute într-un centru de urgenţe neurovasculare. Cu excepţia Bucurestiului, noi nu avem unităţi de urgenţe neurovasculare. Nu ai unde să ajungi.
Studiile noi au demonstrat faptul că regenerarea este posibilă atât la nivelul sistemului nervos central, adică a creierului şi măduvei spinării, cât şi la nivelul sistemului nervos periferic. Vindecarea completă nu este întotdeauna posibilă, putând exista însă ameliorări semnificative. Chiar dacă regenerarea apare spontan, pentru obţinerea unor rezulate clinice semnificative este importantă stimularea exogenă (farmacoterapie, kinetoterapie, terapie comportamentală, etc).
■ Celulele stem din cordonul ombilical vor putea contribui la refacerea unui creier afectat de AVC, de maladiile Alzheimer, Parkinson, de scleroză multiplă… ?
■ Celulele stem sunt o mare speranţă în medicină, dar cele mai multe dintre terapiile care le folosesc ca “materie primă" nu au intrat în practica medicală curentă. Un exemplu sunt maladiile Parkinson şi Alzheimer, scleroza multiplă, accidentele vasculare cerebrale şi traumatismele craniocerebrale. Pentru toate acestea, celulele stem sunt o mare speranţă, dar medicina este încă departe de a standardiza terapiile. Pentru bolile degenerative nu se pot iniţia deocamdată tratamente cu celule stem neuronale din mai multe motive. În primul rând, dacă nu depistezi mecanismul de apariţie a maladiei, aceste celule ori nu pot deveni funcţionale, ori se distrug, ori se «îmbolnăvesc» de aceeaşi patologie pe care vrem să o tratăm. Apoi, celulele injectate nu pot genera neuroni care să formeze reţele neuronale.
■ Cât ajută medicamentele la refacerea celulelor creierului ?
■ Capacitatea de regenerare există peste tot în sistemul nervos, dar la intensităţi diferite. Creierul, de exemplu, se regenerează mult mai activ decât măduva spinării. Cu cât vom înţelege mai corect şi complex mecanismele ce stau la baza acestor procese, cu atât vom avea un succes terapeutic mai mare. Terapiile moderne stimulează capacitatea de refacere a sistemului nervos central. Eficienţa acestor terapii depinde foarte mult de momentul administrării ei, respectiv cu cât mai repede, cu atât mai bine.
■ Creierul pare să fie o culme a creaţiei divine. Ce vă fascinează pe dumneavoastră în privinţa creierului uman ?
■ Aş spune mai degraba că tot ceea ce a creat Dumnezeu este perfect. Omul poate însă accesa doar perfecţiunea intuibilă. Creierul este într-adevăr un organ fascinant care imprimă particularităţile speciei umane. Tot ceea ce a realizat omenirea este rodul iniţial al acestui uimitor organ. Sigur că în cele din urmă este nevoie de o echipă întreagă de organe care conlucrează armonios pentru a pune în practică creaţia omenească. Fără doar şi poate, conştiinţa rămâne cea mai importantă formă de manifestare din univers. Din punctul nostru de vedere, ea are de a face cu creierul, dar încă este dificil să definim exact în ce mod se petrece acest lucru.
■ Consideraţi creierul un subiect complet cunoscut sau, întocmai Bibliei, cu cât ne adâncim în cercetarea lui cu atât ne dăm seama de complexitatea lui ?
■ Cu siguranţă creierul uman este de o complexitate deosebită şi, cu toate progresele constante realizate de cercetare, suntem pe deplin conştienţi că subiectul nu este complet cunoscut. De altfel, se pune problema dacă va fi posibil vreodată ca, însuşi creierul să se cunoască şi să se înţeleagă pe sine. Apoi v-aş atrage atenţia asupra unui fapt evident: nu este vorba de « creier », ci de « creiere ». Aşa cum nu există doi oameni identici nu există nici două creiere identice. Ne străduim să întelegem regulile generale, chiar dacă actualmente în medicină se pune un accent din ce în ce mai pregnant pe particularitatea individuală.
■ Care sunt cei mai mari duşmani, dar şi cei mai fideli aliaţi ai creierului omului ? Este creierul cel mai solicitat organ?
■ Aş menţiona în treacăt că evenimentele negative din viaţa noastră au repercusiuni şi asupra sistemului imunitar, diminuând capacitatea de apărare a organismului şi favorizând apariţia bolilor. De exemplu, stresul poate duce la creşterea tensiunii arteriale, care este un factor de risc major pentru accidentul vascular cerebral. De asemenea, stresul poate reprezenta un factor declanşator al crizelor epileptice sau a cefaleei. Cefaleea, adică durerea de cap, este un simptom a cărui incidenţă este în continuă creştere în ţara noastră, cu efecte socio-economice destul de importante. Depresia e foarte frecventă şi o consecinţă a afecţiunilor neurologice. Un pacient depresiv este un pacient cu un stil de viaţă mai puţin sănătos, care are tendinţa de a neglija un tratament preexistent.
Cea mai importantă şi eficientă metodă de prevenţie a bolilor neurologice este modificarea stilului de viaţă. Şi aici este vorba, în principal, despre dietă, activitatea fizică, consumul de băuturi alcoolice, fumatul, consumul de droguri, etc. Tot în metodele eficiente de prevenţie intră şi vizitele periodice la medic pentru depistarea şi tratamentul adecvat al suferinţelor care favorizează apariţia bolilor neurologice. Există o serie de factori favorizanţi care pot fi modificaţi, cum ar fi: hipertensiunea arterială - tensiunea arterială ar trebui verificată regulat şi tratată corespunzător; renunţarea la fumat şi consumul moderat de alcool; evitarea sedentarismului, tratarea diabetului zaharat. În primul rând, ar trebui să se pună accent pe medicina de prevenţie, dar acest lucru pare să nu fie luat în serios de către potenţialii pacienţi.
■ Domnule profesor, recent, trăgeaţi un semnal de alarmă : « Să folosim cu măsură toate tehnologiile, şi anume telefonul mobil, computerul, să încercăm să citim în loc să privim la TV”. Ne explicaţi acest sfat?
■ Folosirea excesivă a calculatorului şi a telefonului mobil, fără un echilibru între activităţile fizice şi mentale, duce la instrumentalizarea oamenilor, deformarea creierului şi amputarea afectivă a generaţiilor viitoare. Dacă desfăşori numai un anumit tip de activitate şi nu le combini, creierul se deformează. Calculatorul "este benefic până la un punct", deoarece dezvoltă anumite abilităţi, însă copiii care folosesc calculatorul intensiv nu sunt mai destepţi, ci doar mai pricepuţi, dar uneori este afectată partea emoţională. Iar acest lucru va fi pe nota de plată pentru generaţiile viitoare. Vorbim de amputarea afectivă, lucrul şi interacţiunea scăzută cu semenii, dimunuarea calităţii reale a vieţii. Tocmai de aceea nu este recomandată renunţarea la citit, la scrisul de mână sau la interacţiunea cu oamenii, în favoarea cantonării în zona calculatorului. Telefonia mobilă, prin aceste sisteme de câmpuri care ne ajută în comunicare, a virusat viaţa personală. Orice exces de radiaţii poate provoca de la dureri de cap, anxietate, stări depresive, până la patologii organice. Copiii care utilizează de mici telefonul mobil şi calculatorul pot dezvolta tulburări de comportament, de înţelegere, de comunicare şi de integrare
■ Vă rog să faceţi cateva referiri la evenimentului medical ce va avea loc la Istanbul, evident dătătoare de speranta pacienţilor, dar şi de satisfacţie medicilor specialişti ?
■ Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) organizează în perioada 14-17 noiembrie la Istanbul a XI-a conferinţă anuala a Academiei Mondiale Multidisciplinare de Neurotraumatologie. Evenimentul se va bucura de participarea unui număr mare de personalităţi medicale din Spania, Japonia, Argentina, Germania, Italia, Grecia, Austria şi nu în ultimul rând din România. Programul ştiinţific este vast, la fiecare întâlnire anuală temele fiind de mare actualitate. În acest an, temele centrale sunt leziuni ale creierului şi măduvei spinării. Importanţa congresului este remarcabilă, deoarece reuneşte oameni cu o vastă experienţă profesională care reuşesc să integreze informaţiile oferite din perspective interdisciplinare, într-un tot unitar.
Evenimentul este cu atât mai important cu cât survine la numai două săptămâni de la un alt eveniment de marcă: a IX-a ediţie a Congresului SSNN, principalele teme discutate fiind ultimele descoperiri din domeniul bolilor vasculare cerebrale, traumatismelor craniocerebrale şi bolilor neurodegenerative.
Este important să menţionam aportul neurologiei româneşti la aceste manifestări, dovedind în acest fel ca avem oameni valoroşi, recunoscuţi pe plan internaţional.
