Ce să mâncăm pentru a ne menţine buna dispoziţie

Există anumite alimente recunoscute pentru proprietăţile lor de a-ţi induce o stare de bună dispoziţie si pe care medicii nutriţionisti le recomandă in cazurile in care te simţi lipsit de energie si chef de viaţă.

Din această categorie fac parte, in general, alimentele incluse in cadrul unei alimentaţii zilnice sănătoase: legume, fructe, cereale, lactate si carne de pui.

Varza si broccoli

Conţin o substanţă numită indole, detoxifiant si antioxidant, care stimulează producţia de estrogen. Si cum buna dispoziţie este legată, in parte, de producţia de estrogen, aceste legume sunt cele mai potrivite să facă parte din meniul tău zilnic. Cantitatea necesară este de 25 g pe zi, care te vor ajuta nu numai să fii vesel, ci te vor proteja si de cancer si iţi vor asigura o digestie bună.

Ciocolata

Conţine magneziu care acţionează asupra transmiterii semnalelor intre neuroni. De asemenea, este bogată in serotonină si cafeină, care au rol stimulator. Se recomandă sortimentele cu un conţinut ridicat de cacao (ciocolata neagră), 50-70 la sută. Sfatul specialistilor este să evităm ciocolata albă si cea cu lapte, care sunt bogate in grăsimi. Cantitatea recomandată este de 50 g pe zi (conţinutul de magneziu trebuie să fie de 350 mg). Atenţie insă, verifică eticheta pentru a nu consuma prea multe calorii!

Fasolea

Face parte din alimentele care conţin fitoestogeni (hormoni vegetali) ce păstrează buna dispoziţie, echilibrând scăderea producţiei de hormoni. De asemenea, fasolea conţine si magneziu. Se recomandă consumarea a aproximativ 150 g de fasole boabe pe săptămână.

Apa minerală

Verifică atent compoziţia apei minerale pe care o consumi. Un deficit de magneziu te va face să fii iritabil, o concentraţie de calciu in sânge redusă iţi va spori nervozitatea. După ce te asiguri că apa pe care o bei conţine aceste două elemente, consumă 1,5 litri pe zi si vei avea un aport necesar de 800 mg calciu si 350 mg magneziu.

Omega 3

Se consideră că unii acizi grasi ar avea efecte benefice asupra stării de spirit. De exemplu, acizii omega 3 sunt necesari constituirii membranei celulelor cerebrale, ei participând la facilitarea schimburilor intre neuroni si păstrarea echilibrului emoţional. Omega 3 găsim in pestele gras - ton, sardine, somon proaspăt, scoici, in uleiul de rapiţă si soia. Se recomandă consumul de peste de cel puţin două ori pe săptămână si folosirea uleiului de rapiţă si soia in toate salatele pe care le mănânci.

Antioxidanţi

Vitaminele E si C aparţin amândouă familiei antioxidanţilor. Acestea luptă impotriva degenerării funcţiilor cerebrale legate de avansarea in vârstă. Acestea incetinesc procesul de imbătrânire si apariţia stărilor proaste generate de perioada premenstruală si menopauză.
Cele două vitamine le găsim in uleiurile vegetale si germeni de grâu (vitamina E), portocale si lămâi, cirese, coriandru (vitamina C). Cantitatea necesară este de 125 mg pe zi vitamina C si 10 mg pe zi vitamina E.
În plus, fructele intens colorate reprezintă o adevărată sursă de energie pentru organism. Secretul stă in cantităţile considerabile de vitamina C pe care acestea le posedă si care dau organismului un adevărat cocktail de energie. Cele mai recomandate sunt ciresele, zmeura, murele, ananasul.

Vitamina B6

Intervine intr-un mare număr de reacţii enzimatice si in sinteza serotoninei, care guvernează modificările hormonale. O găsim in banane si nuci (73/100 g) Aportul zilnic recomandat este de 1,7 mg pe zi - o banană sau 100 g nuci.
Cerealele, mai ales cele integrale, sunt o sursă de vitamine din gama B. Cele mai indicate sunt vitaminele B, B2 si acidul folic, care, pe lângă efectul benefic asupra stării de spirit, au un impact pozitiv asupra stării de sănătate a pielii si a părului. Consumă de preferat cereale integrale, orez integral, pâine pe bază de secară sau făină neagră, in cantităţi moderate insă.

Reţete

Salată de fructe

Ingrediente:
Ingrediente: un măr, două portocale, unb grep-frut, foi pepeni galbeni, cirese, căpsuni, un ananas, trei banane, miere, seminţe decojite de floarea-soarelui, sâmburi de migdale, nuci, stafide, esenţă de vanilie si de rom.
Preparare: fructele se taie cubuleţe, se adaugă câteva linguri de miere, esenţele de vanilie si rom, migdalele, seminţele de floarea-soarelui si nucile. Se amestecă bine. Între timp, se taie in jumătăţi pepenii galbeni si se curăţă de seminţe. Salata se pune in jumătăţile de pepeni si se ornează cu friscă.

Orez cu legume

Ingrediente: o pungă de orez nedecorticat, un broccoli, doi dovlecei, un ardei rosu, doi morcovi, ceapă verde, un castravete, sare, piper, o lingură de ulei de măsline, rozmarin.

Preparare: fierbe orezul o jumătate de oră. Morcovii, castravetele, ardeiul rosu, toate tăiate cubuleţe, alături de ceapa verde tăiată de 1 cm, căleste-le puţin cu o lingură de ulei de măsline. Dovleceii si broccoli scufundă-i 5 secunde in apă clocotită. Amestecă bine toate ingredientele, apoi adaugă sare, piper si pe deasupra rozmarin.