Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În următorii zece ani, peste 20% din medicină va fi de tip regenerativ, a precizat prof. dr. Alt Eckhardt, co-preşedintele consiliului ştiinţific al Societăţii Internaţionale de Medicină şi Chirurgie Regenerativă (SIMCR), în deschiderea primei Conferinţe Naţionale de Medicină şi Chirurgie Regenerativă. Exemplele sunt optimiste. În SUA şi Germania, se face transplant de celule stem în cazul pacienţilor cu artroză, rezultatele imagistice la patru săptămâni indicând regenerarea zonei.
Acad. Irinel Popescu, vicepreşedinte al consiliului ştiinţific al SIMCR, consideră că “în unele domenii ale medicinii regenerative, în cercetarea din România, suntem foarte aproape sau chiar acolo, în altele, probabil, că suntem încă relativ departe. Această terapie şi-a găsit aplicaţii în hemopatii maligne, efectuate zi de zi, în alte tipuri de afecţiuni se încearcă utilizarea lor pentru regenerarea unor organe bolnave, cum ar fi ficatul sau pancreasul la pacienţii cu diabet. Chirurgii de transplant vor avea organe disponibile create prin acest tip de bioinginerie, care vor permite efectuarea operaţiilor de transplant în mod programat. De asemenea, tratamentul anti-îmbătrânire este inclus în această zonă de terapii regenerative şi aici rezultatele sunt încă la început”.
Celulele stem au dat rezultate şi în infarctul de miocard, De asemenea, prin injectarea acestor celule se încearcă tratamentul unor afecţiuni cardiace, studiu în derulare în ţara noastră. "Celulele stem au o capacitate extraordinară de diferenţiere. Este o celulă multipotentă, are potenţial extraordinar. În lume, se încearcă să i se creeze condiţiile ca ea să se diferenţieze în celula de care ai nevoie", explică acad. Maya Simionescu.
Şi studiul la care s-a referit prof. dr. Dana Jianu, co-preşedinte SIMCR, este dătător de speranţă. Un colectiv de specialişti din ţara noastră a procedat la injectarea în articulaţii de celule stem unui câine, suferind de coxartroză, după un model din SUA. "După cum s-a văzut acest tratament a fost încununat de succes pentru că, după o lună şi jumătate, suferinţa câinelui s-a diminuat, mobilitatea a crescut, numai are nevoie de tratamente inflamatorii, care sunt costisitoare". Şi speranţele cresc, când aflăm că ţesutul adipos conţine foarte multe celule stem, în cantităţi suficiente la toţi pacienţii, aşa cum ne asigură prof. dr. Jianu.
Totuşi, ca în toate aceste cercetări, trebuie manifestată prudenţă, să observăm că sunt studii preliminare şi că se impune o respectare strictă a normelor de etică. Este pilduitoare povestea unui cercetător din Coreea care a încercat “să fabrice dovezi” în cercetarea cu celule stem pentru a convinge comunitatea ştiinţifică. “Este regretabil că, în ştiinţă, unii oameni au încercat să fabrice astfel de dovezi sperând că vor convinge comunitatea ştiinţifică. Ulterior, lucrările au fost retrase, s-a dovedit că nu aveau o bază solidă, ba mai mult, s-a dovedit că rezultatele fuseseră cumva cosmetizate, ca să nu spun măsluite şi acest fenomen este regretabil şi trebuie foarte bine controlat. De aceea în ştiinţa internaţională există o foarte atentă supraveghere a tot ceea ce se publică pentru a împiedica astfel de fenomene”, subliniază acad. prof. dr. Irinel Popescu.
Evident, speranţe ne facem şi în privinţa oncologiei. Specialiştii sunt de părere că, aşa cum se derulează cercetările, abia în următorii zece ani se va putea discuta despre standardizarea terapiei cu celule stem în oncologie. De ce mai este nevoie de cel puţin un deceniu ne explică prof. Jinga. “Celule stem sunt pentru absolut pentru orice tip de celulă existentă în organismul uman. Şi celula neoplazică are o celulă precursoare, o celulă tăcută, o celulă ascunsă, ceea ce reprezintă la nivel populaţional, sursa recidivelor şi metastazelor. Pcientul face un tratament curativ. El crede că s-a vindecat. În realitate, asistăm la recidive şi metastaze şi la 30 de ani de la diagnosticul tumorii primare. Sursa acestor recidive şi metastaze este tot o celulă primară, o celulă stem, dar de data aceasta, o celulă rea. A ataca această celulă stem malingă este cel mai greu lucru. Pentru că este o celulă foarte tăcută, nu e depistată de sistemul imunitar şi, la ora actuală, nu sunt mecanisme prin care să o poţi identifica. Ea poate fi identificată doar atunci când începe să prolifereze, când recidiva s-a constituit”.
În momentul de faţă, mai planează şi întrebarea dacă nu cumva, injectând celule stem sănătoase, este stimulat cancerul. Prof. dr. Jinga spune că, întotdeauna când manevrezi sistemul imun sau sistemul genetic sau ambele, ai acest risc. Riscul de a ataca nu numai celule neoplazice, ci şi sistemul funcţional al organismului. Dar acest risc este şi în chimioterapia clasică. Se apreciază că, la ora actuală, din chimioterapia clasică beneficiază cel mult 25% dintre persoanele suspuse acestui tir. Am fi fericiţi să ştim care este subgrupul care răspunde la această terapie”.
