Civilizaţia de pe meleagurile noastre, mai veche decât Grecia şi Roma

Glasurile ridicole şi scârţâite care susţin cum că neamul românesc s-a pripăşit mergând în vârful picioarelor pe undeva printre paginile de istorie mondială au primit a mia oară o erată, de li s-au mişcat dinţii în gură. La o mare expoziţie deschisă în New York, la institutul pentru studiul lumii antice din cadrul muzeului Universităţii din selectul cartier Manhattan, sunt admirate obiecte uluitoare ce dovedesc fără nici un dubiu: cea mai veche cultură a lumii a fost în spaţiul nostru de origine. Cel mai prestigios ziar din SUA a publicat un articol despre această expoziţie în care se poate citi negru pe alb: înaintea gloriei care a fost în Grecia şi Roma, înainte chiar de primele oraşe ale Messopotamiei sau a templelor de-a lungul Nilului, au trăit în valea de jos a Dunării şi la poalele Balcanilor oameni care au fost primii în artă, tehnologie şi comerţ la mare distanţă. Timp de 1500 de ani, mai devreme de anul 5000 înainte de Hristos, aceşti oameni din zona Dunării de Jos au lucrat pământul şi au construit oraşe, unele cu 2.000 de locuinţe. Ei au fost meşteri pricepuţi în arta bronzului, iar în mormintele lor s-a găsit o varietate impresionantă de ornamente de pus pe cap şi de bijuterii de agăţat la gât, iar într-un cimitir au fost descoperite ca ansamblu de aur cele mai vechi artifacte din întreaga lume. Uluitoarele desene ale vaselor vorbesc de rafinamentul limbajului vizual al culturii lor. Admirând ceramicile colorate din zona noastră de origine, un specialist în arheologia egipteană, dr Bagdall, a remarcat că: "În acel timp, egiptenii cu siguranţă nu făceau vase ca acestea". Pe un vast teritoriu, care acum aparţine României şi Bulgariei, oamenii s-au stabilit în sate cu una sau mai multe case adunate înăuntrul gardurilor. Casele, unele cu două etaje, erau încadrate în lemn, cu pereţii în tencuială de argilă şi podea din pământ întărit. Una dintre cele mai cunoscute figurine este cea în argilă arsă a unui om care şade cu umerii aplecaţi şi mâinile la faţă ca-ntr-o contemplare. "Gânditorul" şi o figurină feminină au fost găsite într-un cimitir al culturii hamangia, în România. Un set de 21 de figurine feminine mici aşezate în cerc au fost descoperite într-un sit aparţinând perioadei precucuten din nord-estul României. "Gânditorul", figurina din vechime, găsită pe meleagurile noastre, i-a lăsat perplecşi pe arheologii şi istoricii planetei, care au constatat că în sud-estul Europei a existat o cultură pierdută care a avut o viaţă adevărată înainte ca un singur cuvânt să fi fost scris şi o singură roată mişcată. Mari savanţi arheologi ai lumii sunt uluiţi şi recunosc vechimea şi perfecţiunea înflorite pe meleagurile noastre străbune cu mult înaintea cunoscutelor civilizaţii greceşti şi romane. Continuitatea noastră ca popor, foarte evoluată încă de la răsăritul civilizaţiei mondiale, este dovedită de asemenea prin tradiţiile populare păstrate până în vremea noastră. Aşa scrie în cel mai important ziar al Statelor Unite ale Americii, New York Times. Şi apropo, cât de stupizi pot fi cei care l-au făcut un aventurier de pripas şi pe marele voievod Mihai, devenit speranţă a creştinătăţii. Pentru bravura cu care a înfruntat uriaşul Imperiu Otoman, ei bine, marele regizor Sergiu Nicolaescu, cel care a realizat atât de îndrăgitul film "Mihai Viteazu", povestea că, cercetând prin arhivele istorice, a descoperit că înainte de a porni războaiele care au dus la Marea Unire, Mihai a chemat şi a comandat unui celebru făcător de sigilii din Italia o stemă cu cele trei ţări reunite pe acelaşi simbol. Deci, "Pohta ce-am pohtit, Moldova, Ardealul şi Ţara Românească".