Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Două studii publicate joia trecută în revista britanică The Lancet subliniază creşterea alarmantă a numărului de accidente vascular-cerebrale în ultimele două decenii la persoanele între 20 şi 64 de ani.
În mod curent, AVC-ul e asociat cu îmbătrânirea. Totuşi, un studiu amplu care colectează informaţii din 119 ţări (58 de ţări bogate şi 61 cu venituri medii şi mici) arată că numărul AVC-lor a crescut cu 25% în 20 de ani la persoanele între 20 şi 64 de ani, însă chiar şi aşa partea lor în ansamblul AVC-lor reprezenta 31% în 2010 faţă de 25% în 1990.
Numărul total al AVC-lor înregistrate, la nivel global, a crescut cu 68%, în 2010, comparativ cu 1990.
Un AVC potate fi provocat de un cheag de sânge care diminuează circulaţia sângelui spre creier şi, în acest caz, vorbim despre un AVC ischemic. Şi mai vorbim despre AVC hemoragic, atunci când are loc o ruptură a unui vas de sânge de la creier.
Apariţia AVC-ului este favorizată de hipertensiunea arterială. Prof. dr. Maria Dorobanţu, preşedintele Societăţii Române de Hipertensiune, avertizează că 40% dintre români suferă de hipertensiune şi, din păcate, majoritatea nu ştiu că au această suferinţă şi, evident, nu se tratează.
“Partea mai proastă este că foarte mulţi nici nu ştiu că au hipertensiune arterială şi nu se tratează sau dacă află că au hipertensiune arterială, se tratează numai o scurtă perioadă de timp, după care, scăzând tensiunea, consideră că s-au vindecat. Nu se vindecă. Această formă de boală, hipertensiunea esenţială, cum se numeşte, este o boală care trebuie tratată permanent, cu mai multe sau mai puţine doctorii”, spune prof. Dorobanţu.
În egală măsură, AVC-ul este favorizat de stres, sedentarism, obezitate sau tabagism. O parte însemnată din cele 11,6 milioane AVC-uri ischemice şi din cele 5,3 milioane de AVC-uri hemoragice înregistrate în total sunt consemnate în ţările în curs de dezvoltare, la persoanele sub 74 de ani. Mortalitatea prin cele două tipuri de AVC a scăzut uşor (37%) în aceşti două zeci de ani, în ţările dezvoltate, dar ea a crescut cu 42% în ţările în curs de dezvoltate, reprezentând o pondere mare între cele 5,9 milioane de decese consemnate în 2010, la nivel global, respectiv 84% din cele aproape 3 milioane de decese prin AVC hemoragic şi 57% din cele 2,9 milioane de decese prin AVC ischemic. Mesajul specialiştilor e dur. Dacă tendinţa actuală persistă, s-ar putea să se dubleze numărul deceselor, numărul persoanelor care supravieţuiesc unui AVC (70 milioane, în 2030 faţă din 33 milioane, în 2010) şi numărul personelor cu handicap şi patologii asociate (200 milioane faţă de 102 milioane, în 2010) avertizează autorii studiului coordonat de profesorul neozeelandez Valery Feigin. Dr. Graeme Hakey de la Universitatea din Australia Occidentală, citat într-un articol consacrat acestui subiect în l’Express ediţia online, vorbeşte despre strategii globale vizând reducerea consumului de sare, calorii, alcool şi tutun. De asemenea, preconizează identificarea persoanelor cu risc major de AVC hemoragic şi stimularea acestora de a adopta un stil de viaţă sănătos, inclusiv administrarea corectă şi permanentă a tratamentului contra hipertensiunii arteriale.
