E misto in gasca!

Intr-un fel sau altul, toti am trecut prin experienta unei gasti. Ea apare treptat, in viata copilului, la sfarsitul perioadei de pubertate, intre 13 si 15 ani, si se continua in adolescenta.

Nevoia de grup, de prieteni, de afiliere a existat dintotdeauna. Este o nevoie fireasca. Ea se manifesta treptat, o data cu dezvoltarea atitudinilor de autonomie. Aceasta nevoie - tradusa prin comportament de cautare si de formare a grupului - se contureaza spre sfarsitul pubertatii. Dar si copiii manifesta tendinte sporadice de atasare la un grup.

Avantaje

Notiunea de gasca e mai recenta. Pe vremea bunicilor nostri se vorbea despre grup de prieteni, anturaj... Dar, indiferent de cuvantul folosit, toate poarta amprenta dominantelor informationale promovate.

La ora actuala, notiunea de gasca include o nota de teribilism, de extravaganta, fara ca aceste atitudini sa aiba tenta negativa. Sunt tendinte comportamentale firesti adolescentei, pentru ca este o perioada de tranzitie intre copilarie si maturitate si tocmai de aceea este o perioada critica.

"Adolescentul are nevoie de gasca pentru ca aici intalneste persoane de aceeasi varsta, cu aceleasi preocupari, cu limbaj si interese comune. Un limbaj care in familie si la scoala este interzis. Or, adolescentii au nevoie sa experimenteze ceea ce este interzis, iar gasca poate fi cadrul optim. Aici au ocazia de a-si impartasi experiente personale, in forme de comunicare asemanatoare, accesibile. Aici ei rezoneaza unul cu celalalt. In gasca, adolescentii se pot valoriza. Sunt cautati, sunt chemati si astfel este alimentata nevoia adolescentului de a fi important in propriii ochi si ai celorlalti", precizeaza cercetator stiintific Corina Bacalearos, psiholog principal la Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului "Alfred Rusescu".

Dezavantaje

Sunt greu de separat avantajele de dezavantajele pe care le presupune o gasca in viata adolescentului.

Exista grupuri de risc, in care predomina genul de informatii legate de tipuri de petrecere a timpului liber in discoteci, sali de jocuri, de experiente negative din viata de familie si scolara (violenta, absenteism scolar, esec scolar). In gasca, aceste aspecte sunt permise. Aceste experiente devin riscante in momentul in care se amplifica, avertizeaza psihologul Corina Bacalearos.

Gasca este o perioada extrem de delicata din viata adolescentului, tocmai prin complexitatea ei. Pe de o parte, are rol pozitiv, pentru ca tinerii pot aborda diferite subiecte, iar pe de alta parte, are rol negativ in cazul tinerilor vulnerabili, fragili. Desi toti adolescentii prezinta un anumit grad de fragilitate la aceasta varsta, totusi ea poate fi potentata in cazul celor care n-au o temelie educativa solida din familie si scoala. In aceasta perioada, parintele trebuie sa manifeste fata de adolescent incredere si intelegere. Cand parintele il investeste pe adolescent cu incredere, atrage increderea adolescentului. Adolescentul va urma ceea ce ii propune parintele din respect si nu din teama. Chiar daca parintele va fi surprins de limbajul folosit, de manifestarile negative ale copilului lui, va trebui sa adopte o atitudine de acceptare cel putin temporara.

Adolescentul are nevoie de intelegere si o cauta. Adesea o gaseste la semenii lui. Pentru a pastra contactul cu valorile autentice, este nevoie ca intelegerea sa vina din partea parintilor, a profesorilor, a celor care sunt investiti cu rolul de a educa.

DIALOG. Convingerile promovate intr-o gasca cu risc sunt puternice si adesea periculoase. In aceste situatii, parintele este suportul cel mai important. El poate fi aproape de adolescent, permitand acestuia sa frecventeze gasca, dar, in acelasi timp, unii membri din gasca sa vina acasa la adolescent. Parintele nu trebuie sa interzica brutal orice contact cu membrii gastii. Pentru a nu determina tensiuni in mintea adolescentului, este nevoie de comunicare, de dialog parinte-adolescent. Scopul este a-l determina pe adolescent sa se departeze de gasca. Atunci cand o persoana aluneca, nu poti sta la distanta. Trebuie sa faci pasul catre ea, sa-i dai o mana si sa o tragi. Parintele trebuie sa faca pasi catre adolescent, sa-i accepte cel putin pentru un timp limbajul si genul de informatii vehiculate in gasca. Prin dialog, parintele va incerca sa il puna pe adolescent in situatia de a discerne.

DE CE? Cu cat adolescentul este mai vulnerabil, mai fragil, cu atat el este mai influentabil, prezinta o receptivitate mai mare la stimuli negativi: alcool, drog, comportamente negative... Adolescentul care a avut o copilarie frustranta va alege gasca, va migra catre ea. Pentru ca in gasca el gaseste acel confort pe care nu i-l ofera nici parintii, nici scoala...

SFATUL MEDICULUI

In cazurile de esec scolar, absenteism, parintele trebuie sa se adreseze consilierilor care exista in licee. Daca riscurile sau nelinistile sunt mari, este recomandata consultarea psihologilor din policlinici, centre de consiliere. In cazul comportamentelor antisociale, deviante, dobandite in gastile cu risc, este necesar ca parintii sa consulte psihiatrul.

STIRI

FETE. Dorinta de a avea un copil, exprimata de o adolescenta, are multiple motivatii. Lipsa de afectivitate din partea parintilor, nevoia de autonomie, cautarea feminitatii, absenta proiectelor de viitor sunt motivatii profunde, carora adultii din preajma adolescentei trebuie sa le aduca un argument mult mai puternic. A avea un copil este minunat, dar nu-i o aventura. Acesta poate fi debutul unui dialog care poate da rezultate favorabile pentru adolescenta, cu conditia ca el sa fie dus cu calm, argumentat, fara a culpabiliza. TEMERI. In cazul adolescentilor, un motiv frecvent de teama il reprezinta viitorul. Ei se afla in fata unui examen dificil, respectiv Bacalaureatul, si a unui concurs si mai dificil, admiterea in facultate. Sunt probe delicate ce pot fi depasite cu ajutorul parintilor, care vor initia dialoguri prin care vor accentua ideea de incredere pe care adolescentul trebuie sa o aiba in propriile forte. Nici esecul nu trebuie considerat o catastrofa. In primul rand, parintii trebuie sa accepte ca implinire profesionala nu inseamna intotdeauna studii superioare. Iar in al doilea rand, parintii vor impartasi copiilor din propriile lor esecuri si solutiile de rezolvare. JOCURI VIDEO. Adolescentii sunt innebuniti dupa jocurile video, arata o echipa de cercetatori americani, care a efectuat un studiu la care au participat 650 de adolescenti. Studiul demonstreaza ca un adolescent din patru petrece mai mult de o ora pe zi in fata consolei de joc. Altii sunt atat de prinsi de jocurile video, incat 35 de ore pe saptamana sunt dedicate acestei activitati. Cercetatorii subliniaza ca baietii singuri sunt cei mai mari consumatori de distractii electronice. Dependentii sunt incapabili sa se opreasca din joc si ajung sa-si neglijeze scoala, prietenii, parintii.