E-urile, felul principal de mâncare al copiilor. Românii îşi hrănesc odraslele cu biscuiţi, pufuleţi şi cartofi

Chiar din prima luna de viata, peste 70% dintre bebelusi sunt hraniti cu lap­te praf, un aliment artificial bogat in E-uri. Iar pe masura ce cresc, co­piii din tara noastra isi astampara foa­mea zilnic cu pufuleti, biscuiti, car­tofi. In schimb, oul, carnea, branza sunt raritati pe masa copiilor. Acestea sunt principalele rezultate ale celui mai recent studiu privind nu­tritia copiilor cu varste intre 0 si 2 ani, realizat de Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului. Autorii stu­diului au ajuns la concluzia ca ma­mele din Romania nu stiu sa-si hra­neasca pruncii. Consecintele alimentatiei dezechilibrate nutritional sunt dezastruoase pentru sanatatea copiilor din tara noastra, multi avand anemie si rahitism.

Majoritatea copiilor din tara noastra sunt privati de o alimentatie sanatoasa din primele zile de viata, arata cel mai recent studiu privind nutritia copiilor cu varste intre 0 si 2 ani realizat de Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului 'Alfred Rusescu' (IOMC). Potrivit rezultatelor studiului, chiar in prima luna de viata, doar 31% dintre nou-nascuti sunt alimentati exclusiv la san. Mai grav, la varsta de 6 luni, procentul copiilor hraniti numai cu lapte matern scade dramatic la doar 3%.

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recomanda alaptarea exclusi­va la san a tuturor copiilor pana la var­sta de 6 luni si continuarea alap­tarii impreuna cu o alimentatie divers­ificata pana la 2 ani. Potrivit OMS, laptele matern este alimentul ideal in primele 6 luni de viata, fiind perfect adaptat nevoilor nutritionale ale copilului. Ce primesc insa aproa­pe 70% dintre nou-nascutii din tara noas­tra? Lapte praf, un aliment artifi­cial, din compozitia caruia nu lipsesc aditivii alimentari, adica E-urile.
La varsta de 6 luni, copiii sunt pregatiti din punct de vedere al dezvoltarii sa primeasca si alte alimente in afara de lapte.

De aceea, de la 6 luni trebuie sa se inceapa diversificarea alimentatiei. Asta inseamna introducerea treptata in dieta copilului a grupelor alimentare: legume, fructe, carne, ou, cereale, lactate. Studiul IOMC dezvaluie ca dieta minimum diversificata, prin consumul unor alimente din cel putin trei grupe alimentare, nu este asigurata nici macar pentru o treime dintre copiii sub 1 an. Carnea si oul lipsesc sistematic din dieta copiilor, se arata in raport. Doar unul din cinci copii au mancat carne si unul din 20 de copii au avut in alimentatie ou in ziua precedenta aplicarii chestionarului. Cei mai multi copii au mancat in ziua precedenta biscuiti, paine, pufuleti si, mai rar, cereale pentru copii.

Din studiu mai reiese ca produsele lactate (altele decat laptele fluid), cum ar fi iaurtul sau branza, nu mai sunt preparate acasa. Copiii mananca iaurt cumparat din magazine. In schimb, branza – chiar si cea cumparata – este foarte rar prezenta in dieta copiilor. Dintre fructe, banana este cea mai raspandita in dieta copiilor. Motivul? Mamele aleg acest fruct pentru ca, spre deosebire de mar, de exemplu, nu necesita nici o pregatire (spalare, curatare) pentru a putea fi mancat de copil. Legumele consumate de copii au fost cele incluse din ciorbe sau supe, iar sub forma de piureuri, pe primul loc este cartoful.

Aceste rezultate ingrijoratoare i-au condus pe autorii studiului la concluzia ca mamele nu stiu sa-si hraneasca pruncii, iar medicii de familie intervin prea putin sau deloc in alimentatia copiilor. Cele mai multe mame isi hranesc copiii conform obiceiurilor din grupul social din care fac parte si mai putin dupa sfaturile unui medic.
Care sunt consecintele alimen­tatiei necorespunzatoare in randul copiilor? Majoritatea copiilor din tara noastra au carente de vitamine si minerale, anemie, rahitism.

Studiul, coordonat de profesor doctor Silvia Stoicescu si cercetator stiintific doctor Ecaterina Stativa, s-a realizat pe un esantion de copii reprezentativ la nivel national. In cadrul cercetarii a fost evaluata alimentatia a 2.117 copii cu varsta intre 0 si 2 ani din toate regiunile tarii, 51% dintre copii fiind din mediul urban, 49% din mediul rural.