x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Starea de sanatate "Îşi va pierde complet auzul, dar vrem să trăiască!"

"Îşi va pierde complet auzul, dar vrem să trăiască!"

de Carmen Preotesoiu    |    21 Mai 2010   •   00:00
"Îşi va pierde complet auzul, dar vrem să trăiască!"

Avea 20 de ani când a simţit pentru prima dată furnicături şi înţepături în ureche. A mers de-ndată la doctor. "Aveţi otită", i-au spus medicii din Ploieşti, oraşul în care trăieşte femeia. Tratamentele, însă, nu dădeau nici un rezultat. Iar după prima naştere, la numai doi ani, a trebuit să îşi pună proteză auditivă la urechea dreaptă.

Un alt consult. Acelaşi diagnostic: "O otită mai serioasă, o infecţie puternică, se tratează...". Nici un medic, vreme de 17 ani, nu a reuşit să-i pună diagnosticul corect şi să-i trateze boala. După nenumărate drumuri prin spitale, după întâlniri cu medici care nu îi luau în serios problema, Carmen Dragomir a ajuns să nu mai audă deloc cu urechea dreaptă.

"Acum are proteză la urechea stângă. Treptat-treptat, i-a fost afectată şi urechea stângă, nivelul auzului este de doar 10%. Acum are o proteză auditivă", povesteşte sora sa, Cristina Dincă. Carmen a născut-o apoi şi pe fiica sa, care acum are 13 ani. Ajunsese să meargă pe stradă şi să cadă. Ameţelile se înteţiseră, iar din când în când, fără ca vreo supărare să pună stăpânire pe ea, din senin parcă, muşchii feţei i se încleştau, gura i se strâmba. Abia după vreo 10 minute faţa i se descongestiona.

"Cine o vede în acele momente ar crede că a băut. Nu se poate ţine pe picioare, îşi pierde echilibrul. Şi are semipareze faciale tot mai dese. Părerea medicilor a luat altă direcţie când au auzit care sunt simptomele. Au spus că, fiind micuţă de înălţime şi slăbuţă, ar fi anemică. Au îndopat-o cu vitamine. Degeaba. Starea ei nu se îmbunătăţea în nici un fel", explică Cristina.

Abia acum, de curând, un medic din Ploieşti i-a sugerat femeii de 37 de ani să facă o tomografie. "S-au speriat şi doctorii când au văzut cât de mare era tumoarea şi cum se extinsese în toată partea stângă a trunchiului central, deplasând creierul mic spre dreapta. Tumoarea s-a instalat în urechea internă şi, nemaiavând unde să crească, exercită o presiune foarte mare în creier.

Diagnosticul: neurinom acustic neurofibromatoză, ultimul stadiu. Un caz asemănător a fost al unei alte tinere, Laura Irimia. Numai că în situaţia ei tumoarea avea diametrul cu un pic peste 5 centimetri. Operaţia a reuşit şi cel mai bine a fost că a scăpat de pareze."
Cristina speră ca în cele din urmă sora sa să ajungă să facă operaţie de îndepărtare a tumorii.
Intervenţia chirurgicală se efectuează şi la Spitalul Bagdasar-Arseni, însă "chiar medicii ne-au spus că şansele de reuşită sunt de 20%. Riscul de a-şi pierde viaţa este imens, pentru că tumoarea este foarte mare, la fel cum este şi cel de a rămâne paralizată", îşi reaminteşte Cristina dialogul cu medicii de la spitalul bucureştean.

De pe internet, din vorbă în vorbă, familia lui Carmen a reuşit să afle de oameni care au trecut prin aceeaşi situaţie, de oameni suferinzi, dar care au avut norocul să se întâlnească cu doctorul Sergiu Stoica, care i-a pus pe picioare. "Operaţia durează aproape 17 ore. Câteodată şi mai mult. Şi se realizează cu succes la spitalul particular Euroclinic. Costă 338 milioane de lei vechi. Dar este singura clinică din ţară care este dotată cu un aparat de monitorizare a nervilor.

Practic, aşa eşti sigur că nu se atinge vreun nerv de la mână, picior sau de la alt organ. Orice nerv avariat poate provoca paralizia." Vocea Cristinei trădează îngrijorare. Sora sa e pensionată pe caz de boală. Nu se poate deplasa singură, abia dacă mai aude ce se întâmplă în jurul ei.

Trăiesc patru inşi din salariul soţului ei, care nu depăşeşte 10 milioane. "Tot ce ne dorim este să trăiască. Dacă operaţia nu se realizează cât mai curând, şansa de a rămâne în viaţă devine nulă. Este foarte posibil să îşi piardă definitiv auzul, dar tot ce ne dorim este să rămână în viaţă, să fie alături de copiii ei. Cu timpul, poate ne ajută Dumnezeu şi reuşim să facem şi transplant de timpan. Până atunci însă este cale lungă. Ne rugăm ca Cel de Sus să aibă grijă de ea."


Apel la bunătate
Din suma necesară operaţiei s-a strâns o mare parte. Mai e nevoie de aproape 150 milioane de lei vechi. Operaţia a fost deja programată pentru 31 mai 2010. Pentru cei care vor să o ajute pe Carmen să ajungă să îşi vadă copiii mari, la BCR, pe numele Dragomir Carmen Dana, s-au deschis următoarele conturi:
- în lei: RO24RNCB0212115673220001;
- în euro: RO94RNCB0212115673220002.

Pentru mai multe detalii, familia Dragomir poate fi contactată la numărul de telefon: 0724-06.43.06.

×
Subiecte în articol: pagina de suflete