Jocul si jucariile la modul serios

"Imi amintesc cand eram gravida, cam prin luna a saptea, cum baietelul meu a inceput sa se miste. Treptat, miscarile lui au devenit mai clare. Am presupus ca el impingea cu calcaiul. Ii raspundeam impingand si eu usor. S-a creat o relatie, o interactiune. Am observat, ulterior, ca aceste miscari se repeta si am constientizat starea lui de bucurie", ne povesteste cercetatorul stiintific Corina Bacalearos, psiholog principal la Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului "Alfred Rusescu".

Potrivit specialistilor, e posibil ca inceputurile jocului sa fie chiar din perioada intrauterina. "Eu cred in acest lucru in masura in care exista receptivitate, disponibilitate din partea mamei. Sunt cazuri cand, dintr-un motiv sau altul, mamele nu au aceasta disponibilitate de comunicare cu micutul", spune psihologul Corina Bacalearos.

Nu-i o gluma!

Jocul este astfel o forma de dialog prin intermediul cantecelor, al vorbelor, al gesturilor, implicand emotii. Dar din cauza unei mentalitati depasite, e posibil ca jocul sa fie luat de parinti drept o gluma. "Lasa-l, se joaca", auzim adesea. "Vreau sa subliniez ca nu e deloc o gluma, ci este chiar o activitate de baza a copilului prescolar in special (0-6 ani)", remarca psihologul. Si dupa aceasta varsta, jocul continua sa fie o preocupare, dar predominante sunt activitatile legate de invatat. De fapt, jocul nu inceteaza sa existe in viata noastra, nici in perioada scolara, a adolescentei, a maturitatii si chiar mai tarziu. Un bunic care nu stie sa se joace este batran, lipsit de acea parte de bucurie indusa de joc.

Imaginatie, vointa, afectivitate

Jocul este foarte important in dezvoltarea functiilor psihice. In primele luni de viata, copilul este foarte receptiv prin intermediul simturilor. Atingerile mamei confera siguranta, incredere, caldura in relatia mama-copil, care ulterior isi vor spune cuvantul. La aceasta etapa de varsta, jocul e limitat. Parintii se joaca mai mult cu micutul si mai putin invers. Copilul invata sa se joace. Indiferent de varsta copilului, parintii trebuie sa fie creativi. Parintii trebuie sa stie ca la aceasta varsta nu sunt necesare jucarii scumpe, sofisticate. Ei pot inventa din carpe colorate, mai fosnitoare, o jucarie placuta copilului, care sa-l faca sa rada, sa gangureasca si sa-si doreasca jucaria respectiva. Sau sa nu o doreasca, sa o respinga, aceasta insemnand maturizare. Cand ii plimbam jucaria care scoate un sunet placut si el o urmareste cu interes, eventual raspunde cu un zambet, cu certitudine, copilul a intrat in joc. Dupa primele trei luni de viata, miscarile copilului iau amploare, treptat devin mai coordonate. Ridica mai intai capul, apoi se ridica in sezut, in pozitie verticala. Acum, jocul capata o mai mare complexitate. Copilul incepe sa prinda jucaria, sa o mute dintr-o manuta in alta, sa o caute cu privirea daca i-a scapat, sa reactionexe emotional la primirea sau luarea ei. Incepe sa mearga de-a busilea, sa exploreze spatiul fizic.

Aceste activitati de cunoastere au un caracter stimulator asupra dezvoltarii cognitive si verbale. Copilul asociaza jucariile cu denumirea lor. Astfel, jucaria faciliteaza vorbirea, dezvoltarea memoriei, imaginatiei, atentiei, vointei, afectivitatii, a modului de relationare a copilului cu ceilalti copii, dar si cu adultii. Pana in jurul varstei de 2 ani, chiar un alt copil poate reprezenta pentru el o jucarie decat un partener de joaca. De aici, tendinta copilului de a nu stabili un contact permanent. Adesea copilul incearca sa bage mainile in ochii celuilalt copil. El exploreaza. Interventia parintilor in aceste cazuri nu trebuie sa fie brutala, ci sa-i spuna "vezi, l-a durut". Trebuie sa aiba interventii calde, blande.

Caldura, incredere, siguranta

In absenta parintilor, cand ei sunt la serviciu, jucaria poate lua locul acestora. Jucaria, prin transfer, poate fi mama sau tata. Astfel copilul pastreaza caldura, increderea, siguranta conferite de parinti, in special de mama.

In cea mai mare parte, jocul este asociat cu emotii pozitive: de incantare, de multumire, de bucurie, de reusita. Copilul poate sa-si arate ca reuseste azi ceea ce nu a reusit ieri. Uneori, in timpul jocului se poate impune. Este o caracteristica a copilului aceea de a controla jocul, care devine mai pregnanta in jurul varstei de 3 ani, cand nevoia lui de a se afirma este mare si apar acele reactii de opozitie. Sunt mugurii personalitatii care incep sa se simta.

SFATUL MEDICULUI

0-1 an. Sunt importante jucariile viu colorate, moi, catifelate, stralucitoare, care scot sunete placute, pot fi folosite usor, care nu creeaza un prejudiciu copilului. Vor fi evitate jucariile de dimensiuni mici, aspre, colturoase. 1-3 ani. Jucariile preferate sunt masinutele, cuburile, carticelele cu pagini plastifiate, papusile, ursuletii, jocuri in care copilul sa fie pus in situatia sa repete unele operatii pentru consolidare. 3-6 ani. Apar jocurile cu reguli. Ele vor fi insusite la inceput superficial. Jocurile cu tema: de-a mama, de-a tata, de-a cofetaria... Ele sunt influentate de preocuparile pe care le au parintii, de informatiile primite. Ei incep sa aiba modele. Apar jocurile de rol, in care initial copilul "interpreteaza" mai multe roluri. Este in acelasi timp si mama, si tata, si copilul...

STIRI

LAPTE. Cercetatorii italieni ii sfatuiesc pe parintii copiilor obezi sa le dea acestora mai mult lapte. Studiile au aratat ca micutii care nu beau suficient lapte sunt mai grasi decat ceilalti. "Secretul consta in cantitatea mare de calciu din lapte, care stimuleaza procesul de ardere a grasimilor si incetineste procesul de crestere a tesutului adipos", arata Gianvincenzo Barba, unul dintre medicii participanti la studiu. GRADINITA. Copiii care nu merg la gradinita manifesta mult mai des decat ceilalti semne de oboseala mintala si incetinire in dezvoltarea functiilor psihice. Aceasta este concluzia unui studiu efectuat de cercetatorii rusi. La gradinita, copilul se afla sub permanenta supraveghere a educatorilor, care au posibilitatea de a-l compara cu cei de aceeasi varsta. Astfel pot fi descoperite foarte usor primele semne ale tulburarilor in dezvoltarea intelectuala. In timp ce acasa, de cele mai multe ori, parintii observa mai greu problemele copiilor. Dupa ce au analizat componenta claselor din scolile speciale, cercetatorii au descoperit ca 65% dintre copiii cu tulburari de dezvoltare nu au mers la gradinita. DANTURA. Alaptatul imbunatateste nu numai sanatatea nou-nascutului, dar si starea viitorilor lui dintisori este concluzia unui studiu al pediatrilor de la Universitatea din Milano (Italia). Dupa cum au aratat cercetarile, in cazul alaptatului, muschii fetei sunt supusi unor exercitii deosebite, care scad probabilitatea aparitiei unor dinti cu probleme. Astfel, copiii hraniti cu lapte matern sufera mai rar de probleme ale dintilor decat cei care sunt hraniti cu lapte praf.