Ortopedie performanta

In urma cu aproximativ 10 ani, simultan, in Anglia, profesorul doctor McMinn, si in Statele Unite, profesorul Amshutz demarau cercetarile pentru realizarea unui model de proteza de sold. O proteza complet diferita, ca filozofie de constructie, de modelul conventional. Profesorul doctor Andrei Firica era la curent cu evenimentul, considerand ca, intre cei doi, "McMinn a mers la nivelul cel mai performant".

McMinn era cunoscut ca fiind putin simpatic, cu un numar de esecuri asumate, dar cu spirit autocritic. A trecut peste aceste amanunte si profesorul Andrei Firica s-a intalnit cu McMinn special pentru a invata. "Am fost in Anglia ca sa ma conving si apoi sa operez cu el. M-a convins mai mult decat rapid cazuistica lui McMinn cu pacienti tineri. Unul castigase campionatul mondial de karate, dupa ce i se pusese noua proteza, altul, la fel, era campion mondial la badminton."

Profesorul Andrei Firica a revenit la Clinica de ortopedie de la Spitalul Colentina cu un singur gand: sa faca aici acelasi tip de interventii chirurgicale. "In momentul in care am spus ca voi face aceasta operatie la Colentina, doi-trei colegi dintre specialistii de varf in ortopedie au manifestat o respingere totala", isi aduce aminte acum profesorul. Dar rezultatele profesorului Firica - identice celor obtinute de McMinn in Anglia si Amshutz in Statele Unite - au trezit interesul.

"Am un tanar ziarist caruia i-am pus ambele solduri. A venit sa-mi spuna ca a facut o nazbatie: a urcat si a coborat Valea Jepilor. Eu nu prea indraznesc. E un traseu foarte periculos, mai cu seama cand ai doua proteze. Alt pacient, taran, munceste la camp de la 8 dimineata pana la 8 seara. Nici nu mai vrea sa stie ca are soldurile protezate. In urma cu patru zile m-a vizitat un pacient. L-am intrebat daca e in stare sa urce scarile. Nu treapta cu treapta, mi-a raspuns, ci din doua in doua. Zilele trecute, un pacient cu proteze la ambele solduri era in fata mea in masina, eu in spatele lui, in masina. L-am claxonat. Cand m-a recunoscut, a venit la mine ca un alergator de viteza. Efectiv, oamenii astia uita ca au fost operati. Uita ca au avut ceva. Aceasta este performanta uriasa a acestei proteze moderne", povesteste profesorul Firica.

Casa de Asigurari

La ora actuala, cererea de proteze de ultima generatie depaseste posibilitatile financiare. Pe scurt: pentru anul 2005, Clinicii de ortopedie Colentina i s-au alocat 11,6 miliarde de lei. Aceasta suma se imparte pe trimestre. Sumele trimestriale nu pot fi depasite. "Daca vine un pacient, nu pot sa-i spun nu te supara, dar pot sa te operez doar in celalalt trimestru. Mi s-a dat si o alta cifra: 417 bolnavi. Asta inseamna ca intr-un trimestru sa facem 104 bolnavi. Ceea ce inseamna ca din start trebuie sa efectuam interventii cu proteze slabe", spune prof. dr. Firica.

"A reopera un pacient de 20 de ani care face miscare, e activ, dupa 10 ani de la prima operatie, e groaznic. Am pacienta in aceasta situatie si trebuie sa reparam ceea ce s-a stricat prin modelul acela de proteza. De aceea, am facut un set de propuneri pe care il voi prezenta Societatii Nationale de Ortopedie si comisiei de specialitate din cadrul Ministerului Sanatatii", ne spune profesorul Firica.

Profesorul a discutat cu conducerea Casei de Asigurari a Municipiului Bucuresti o corectie a sistemului de finantare.

"Propunerea este sa se scoata din discutie proteza cea mai ieftina, care este foarte buna doar daca o folosesc la un pacient de peste 80 de ani, care se deplaseaza de pe un fotoliu pe altul. Daca pun proteza asta la un om de 60 de ani, eu stiu ca dupa 4 ani, in medie, el vine inapoi", precizeaza prof. dr. Andrei Firica.

Si atunci s-a propus decontarea de catre Casa a unei sume medii intre costul protezei celei mai ieftine si costul protezei necimentate. Trebuie spus ca si acum Casa plateste integral. Dar in acest sistem de finantare, banii se epuizeaza foarte rapid. Pana acum s-au cheltuit doua miliarde de lei. "Chiar acum ma asteapta o pacienta cu metastaza pe solduri. Are nevoie de o proteza tumorala, care e scumpa. Nu o pot lasa sa moara ca un caine. Ea poate fi chiar salvata. Si sunt foarte multi pacienti tineri, sub 40 de ani, care pot fi salvati cu ajutorul acestor proteze performante", avertizeaza profesorul Firica.

DECALAJ. Pentru pozitionarea celor mai moderne proteze se foloseste sistemul computerizat. Cu ajutorul unor senzori plasati in zona osului, medicul vede locul precis, la sutime de milimetru, unde pune proteza. Clinica de ortopedie de la Colentina are nevoie de cel putin un asemenea sistem de navigare computerizata. El asigura o precizie formidabila in favoarea pacientului. De asemenea, tendinta este de a reduce la minimum sacrificiul tisular. Este vorba de chirurgia miniinvaziva. CAUZE. Majoritatea fracturilor sunt urmare a accidentelor rutiere, a poliartritelor reumatoide in forme juvenile. Altele sunt consecinta tratamentelor prescrise in cazul unor boli. Exemplul cel mai elocvent este lupusul eritomatos. "Avem foarte multi cu aceasta afectiune. Nu boala in sine, ci terapia, singura valabila, este distrugatoare pentru vascularizatia osului. Orice terapie cu cortizon e periculoasa", precizeaza profesorul Andrei Firica.

STIRI

IGIENA ORALA. Un nou studiu arata ca sanatatea orala a femeii insarcinate este foarte importanta pentru copilul ei. Cercetatorii din SUA au ajuns la concluzia ca femeile care vor aduce pe lume un copil si care nu au o igiena orala foarte buna risca sa nasca prematur. Medicii care au efectuat acest studiu au descoperit ca bacteriile din gura mamei pot ajunge in uter, ceea ce afecteaza negativ sarcina. Pe de alta parte, exista un grad de mortalitate mai mare in randul copiilor nascuti prematur decat la cei nascuti la termen. ASTM. O firma farmaceutica din SUA a lansat pe piata americana un nou medicament pentru astmatici, mai practic si mai usor de folosit. Noul inhalator se foloseste o singura data pe zi si poate fi usor utilizat si de copii. 20 de milioane de americani sufera de astm, iar aproximativ 5.000 mor in fiecare an din cauza acestei afectiuni. In Romania, situatia este aproape la fel de grava, deoarece aproape 7% dintre copiii romani sunt bolnavi de astm. MENOPAUZA. Un grup de cercetatori din Statele Unite ale Americii a revenit asupra unor rezultate anterioare in ceea ce priveste perioada de menopauza din viata femeilor. Ei au descoperit ca multe femei trec prin aceasta perioada fara simptome grave. De asemenea, ei spun ca depresiile si incontinenta urinara nu sunt neaparat semne ale menopauzei. Femeile care se gandesc sa faca tratament cu hormoni pentru a inlatura simptomele sunt incurajate sa se orienteze mai degraba spre terapiile cu plante sau cele pe baza de soia. Aceste tratamente lipsite de hormoni fac momentele dificile ale menopauzei mai usoare. In plus, ele nu au contraindicatii si nici efecte secundare.