Semne care anunţă dezastrul din creier

În ţara noastră, accidentul vascular cerebral este principala cauză de spitalizare, handicap fizic şi psihic, de deces
Accidentele ischemice tranzitorii (AIT) vin şi pleacă. Dar ele nu trebuie ignorate, deoarece sunt cele care anunţă accidentul vascular cerebral (AVC) sau infarctul cerebral (IC) care este echivalent cu deces sau cu sechele severe. Motiv pentru care se recomandă să nu trecem foarte uşor peste simptomele care anunţă un AIT. Medicii neurologi definesc AIT ca fiind o tulburare neurologică de origine ischemică (reducerea fluxului sanguin cerebral)  de scurtă durată, în general, aproximativ 30 de minute, fără leziuni cerebrale ischemice vizualizate prin RMN. AIT se produce atunci când un cheag intră în fluxul saguin, ajunge până la creier şi acolo blochează pentru scurt timp circulaţia sângelui. AIT este asociat cu semne neurologice care se retrag pe măsură ce cheagul dispare. Atunci când se declanşează AVC-ul, cheagul nu dispare şi circulaţia sângelui este întreruptă destul timp încât să genereze deficite neurologice, uneori chiar definitive.

Semnele neurologice care trebuie să-l alerteze pe pacient şi pe cei din jurul acestuia aparent sunt banale. Unele semne apar şi dispar brusc, cum ar fi dificultate de a mişca unul sau ambele membre, imobilitate unei părţi a feţii, tulurări de vorbire, pierderea vederii la un ochi, senzaţia de furnicături, de înţepături pe o singură parte a corpului, vertije. Dacă, dimineaţa, te-ai trezit cu braţul amorţit nu trebuie să pui asta pe seama faptului că ai dormit într-o poziţie incomodă, ci ar trebuie să consulţi medicul în cel mai scurt timp. Aceasta este conduita salvatoare. Dar, din păcate, odată cu dispariţia semnelor, amânăm consultarea medicului. Este foarte importantă consultarea medicului, deoarece acesta va proceda la verificarea cu ajutorul RMN-ului dacă AIT a trecut şi dacă este o hemoragie cerebrală, aspect extrem de important înainte de a trece pacientul pe tratament: aspirină sau, în unele cazuri, alt antiagregant, pentru a preveni pe moment, dar şi în perspectivă producerea unui AVC devastator. Medicul va prescrie şi  alte investigaţii necesare pentru a determina originea cheagului şi evitarea de noi incidente pe termen mediu şi lung, ştiind şi acţionând asupra cauzei problemei. În 60%-70% dintre cazuri, este stenoza carotidiană cea care provoacă AVC-ul. Tulburările de ritm pot fi, de asemenea, responsabile de AVC mai ales la pacienţii vârstnici. În toat cazurile, apariţia unui AIT este momentul când pacientul trebuie să-şi facă un bilanţ cardiovascular pentru a identifica toţi factorii de risc la care este expus.