x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Starea de sanatate SIDA e maladia secolului nostru

SIDA e maladia secolului nostru

10 Apr 2007   •   00:00

Flagelul SIDA a inceput in urma cu 26 de ani. Intr-un timp scurt, boala s-a extins rapid pe toate continentele, a creat mituri, a indus panica, a provocat scandaluri si a scris istorie. Suntem martorii sau poate chiar victimele acestei pandemii, care inca face ravagii.

Prima observatie a bolii ii apartine doctorului american Weissman, care ingrijea mai multi pacienti homosexuali intr-un spital din Los Angeles. In 1980-1981, el a remarcat printre pacientii sai o incidenta mare a sindromului de mononucleoza, care se manifesta prin febra, slabire drastica si adenopatii (inflamare a ganglionilor). Prima descriere propriu-zisa a bolii dateaza din iunie 1981, cand intr-un centru medical, tot american, sunt semnalate cinci cazuri de pneumonie la tineri homosexuali. Infectia era insotita de o severa imunodepresie si avea o particularitate: germenele cauzal nu provoaca infectii, in mod normal. O luna mai tarziu, cronicarul medical Lawrence Altman a publicat in New York Times un articol intitulat "Cancer rar la 41 de homosexuali". El descria in articol sarcomul Kaposi, leziuni care insotesc frecvent infectia HIV. Articolul lui Altman este prima forma de mediatizare a bolii. Mai tarziu s-a descoperit ca unul dintre cei 41 de bolnavi, Gaetan Dugas, comisar de bord la Air Canada, a infectat cu HIV cel putin 248 de barbati americani. Desi a fost diagnosticat si avertizat asupra contagiozitatii bolii, Dugas a continuat sa caute parteneri, pe care nu ii prevenea in privinta infectiei decat dupa contactul sexual. Pana la moartea sa, in 1984, a facut un mare numar de victime. El a ramas in istoria medicinei cu numele de "pacientul 0".

Extindere

Intr-un interval foarte scurt, bolnavi cu aceleasi simptome au aparut in Danemarca, la Geneva, la Londra si la Paris. In decembrie 1982 erau deja 29 de cazuri in Franta. Intre 1982 si 1984, epidemia a luat amploare. In SUA, spre exemplu, erau, in 1981, 200 de cazuri, 750 in 1982, 3.000 la sfarsitul lui 1983 si 5.000 in 1984. Intre 1985 si 1996, SIDA s-a extins pe toate continentele, fara exceptie. In Africa Centrala s-a descoperit un focar de infectie cu cea de-a doua varianta a virusului, HIV 2. In 1982 a aparut si acronimul binecunoscut astazi, care provine din limba franceza: SIDA, prescurtare de la Syndrome d’Immuno-Deficience Acquis, Sindromul Imunodeficientei Autodobandite.

Descoperirile medicale

In 1983, profesorul Luc Montagnier, de la Institutul Pasteur din Paris, a descoperit retrovirusul responsabil de boala. La scurta vreme insa, cercetatorul american Robert Gallo a anuntat aceeasi descoperire. Asa avea sa inceapa una dintre cele mai mari polemici ale medicinei. Lupta pentru prioritate intre SUA si Franta s-a finalizat abia in 1992, cand Asociatia Medicala Internationala l-a atestat pe Montagnier drept descoperitorul virusului HIV. In 1983, acelasi Montagnier a descoperit testarea care permite diagnosticul pacientilor seropozitivi. In 1986, francezul a descoperit cel de-al doilea tip de virus, HIV2, cu o structura asemanatoare virusului HIV1, dar cu un cod genetic diferit. Nimeni nu a descoperit inca un tratament sau un vaccin, iar in lipsa acestora, maladia continua sa se extinda.

MECANISMUL INFECTIEI HIV
  • 1. Virusul HIV penetreaza celula sistemului imunitar
  • 2. ADN-ul virusului este integrat in ADN-ul celulei-gazda
  • DIN SUA. Spre deosebire de alte pandemii, precum ciuma, holera sau malaria, SIDA nu a aparut in tarile subdezvoltate. Primele cazuri au aparut in SUA si apoi in tarile puternic dezvoltate, de vina fiind, spun specialistii, evolutia comportamentului sexual din ultimele decenii.

    SCANDALURI. In anii ’80, in Franta a izbucnit un scandal cu privire la contaminarea a peste 4.400 de persoane, prin transfuzii cu sange infectat. In 1999, ministrul Sanatatii de atunci a fost condamnat pentru neglijenta. El nu a oprit distribuirea sangelui, desi fusese avertizat ca este contaminat. La sfarsitul anului trecut, cinci infirmiere din Bulgaria au fost condamnate la moarte in Libia pentru ca au infectat deliberat cu HIV 400 de copii, prin transfuzii cu sange contaminat.

  • MAGIC JOHNSON. S-a retras din NBA in 1991, cand a fost diagnosticat seropozitiv. De atunci, baschetbalistul duce o viata normala si nu are simptomele bolii. Se implica activ in campaniile de popularizare a maladiei.
  • FREDDIE MERCURY. In 1991, la doar 45 de ani, celebrul solist al trupei Queen a decedat in urma complicatiilor cauzate de SIDA. Cu doar 24 de ore in urma, el anuntase oficial ca este bolnav de aceasta maladie.
  • OFRA HAZA. Israelul a pierdut-o in anul 2000 pe una dintre cele mai faimoase cantarete ale sale, din cauza aceleiasi maladii. Ofra Haza a decedat la numai 42 de ani. Ea a ales sa nu-si faca publica boala, considerand ca este o problema privata.
  • ANTHONY PERKINS. Actorul american a fost diagnosticat in 1989 si, vreme de cativa ani, a tinut boala in secret, de teama ca nu va mai fi niciodata angajat. Pana in 1992, cand a decedat, Perkins s-a implicat in actiuni caritabile.
  • ×
    Subiecte în articol: sida istoria medicinei