Somn usor cu flori de tei

Iunie. Aromele naturale putesc in aer. Teiul, sanzienele, socul, salcamul nu doar ca fac plimbarile in aer liber mai placute, ci sunt folosite si in ceaiuri cu efecte benefice asupra sanatatii.


Sanzienele albe sau dragaice au efect antispastic, diuretic si calmant. Infuzia se prepara dintr-o lingurita cu planta la o cana cu apa fiarta. Aceste flori se potrivesc foarte bine cu sexul feminin. Ele se utilizeaza in diverse combinatii in cazul tulburarilor specifice menopauzei, in dismenoree, anxietate, insomnii, tulburari digestive. Sanzienele de padure, cunoscute si sub numele de vinarita, contin cumarina si ulei volatil. Au efect diuretic, depurativ, sedativ si hipocoagulant. Se folosesc ca sedative si in tromboflebite. "Dozele de ceai de sanziene trebuie prescrise de specialist, pentru ca excesul de infuzie din floare de sanziene poate afecta aparatul cardiovascular. In plus, daca se face o cura de ceai de sanziene si se iau si medicamente pentru afectiuni ale inimii, pacientul trebuie sa ii mentioneze acest lucru medicului cardiolog", ne atentioneaza doctorul Larisa Ionescu-Calinesti, medic specialist medicina interna, cu specializari in fitoterapie si acupunctura. Din sanziene se face un macerat in apa rece, apoi se da intr-un clocot. Preparatul se bea seara, inainte de culcare.

Amestecuri de plante

Plantele lunii iunie pot fi folosite in ceaiuri separat, dar si in amestec cu alte plante, cu mai multe efecte benefice. In afectiuni digestive, cum ar fi gastroenteritele, flatulenta, balonarile, colicile abdominale se foloseste un amestec din musetel, melisa, menta, cu fenicul si anason.

Pentru afectiunile genitale feminine, mai ales in hipermenoree, adica sangerari masive, puteti prepara un amestec de sanziene albe, traista ciobanului, care are efect hemostatic, urzica moarta alba si melisa. Acesta este un ceai calmant chiar si in perioada premenstruala. Dintr-un amestec de flori de salcam, de soc si de musetel, in cantitati egale se face un ceai care se foloseste cu succes in tulburari digestive, hiperaciditate, dar si in insomnii si in afectiuni respiratorii.

Pentru ca majoritatea plantelor lunii iunie au un continut ridicat de ulei volatil, ele nu trebuie folosite fara pauze, in fiecare zi. Uleiul volatil in exces poate avea efecte negative asupra sistemului nervos central.

SALCAM. Florile de salcam au efect soporific in insomnii, combat aciditatea gastrica si au efect antispastic. Se folosesc florile uscate, pulverizate, care se pot pune pe rani pentru vindecare. Infuziile din flori de salcam pot inlocui sau completa medicatia in cazul racelilor. Se pregatesc dintr-o lingura cu flori peste care se toarna o cana cu apa. In lemnul de salcam exista substante toxice care duc la aparitia de colici abdominale si diaree.

SOC. De la soc se folosesc florile, care contin ulei volatil, mucilagii, tanin si vitamina C. Sunt utilizate cu predilectie in afectiunile respiratorii: faringite, laringite, traheite, bronsite. Socul are efect de crestere a secretiei sudoripare, de diuretic, purgativ si de stimulare a secretiei biliare. In infuzie se pun doua lingurite cu flori si se beau cam trei cesti pe zi. Fructele de soc nu se folosesc pentru ca pot provoca intoxicatii.

EMOLIENT. Florile de tei contin substante cu efect sedativ. Se utilizeaza in laringo-traheo-bronsite, au efect sudorific, emolient si expectorant. Infuzia se prepara dintr-o lingura-doua cu flori si se amesteca cu miere.

SUNATOAREA. De la sunatoare se folosesc varfurile inflorite, care contin ulei volatil si tanin. Extractele de sunatoare se folosesc in depresii usoare si medii cu efect similar medicatiei antidepresive. Dr. Larisa Ionescu-Calinesti recomanda ca vara sa nu se bea ceai de sunatoare, pentru ca poate produce fotosensibilitate. Infuzia se utilizeaza in boli de ficat, iar uleiul de sunatoare este un bun cicatrizant.

MUSETEL. Florile de musetel au atat intrebuintari interne, cat si externe. Intern se folosesc pentru proprietatile antiseptice, emoliente, sedative. Se amelioreaza cu succes gastritele, colitele, colicile abdominale, afectiunile cavitatii bucale. Extern, se utilizeaza in afectiuni dermatologice. Dintr-o lingurita cu flori se face infuzie si se foloseste si in raceli, in amestec cu alte plante.