Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La naştere, in adolescenţă, in timpul sarcinii, la bătrăneţe, tiroida poate provoca probleme de sănătate. In ciuda faptului că este o glandă mică, ea influenţează funcţionarea intregului organism, motiv pentru care creează complicaţii serioase la orice vărstă.
La naştere, in adolescenţă, in timpul sarcinii, la bătrăneţe, tiroida poate provoca probleme de sănătate. In ciuda faptului că este o glandă mică, ea influenţează funcţionarea intregului organism, motiv pentru care creează complicaţii serioase la orice vărstă.
Probleme cu tiroida putem avea chiar de la naştere. Din fericire, in Romănia se efectuează tututor nou-născuţilor un test de screening al hipotiroidismului neonatal (sau mixedem congenital), care poate fi provocat fie de lipsa totală sau parţială a glandei tiroide, fie de proasta ei funcţionare. "Hipotiroidismul afectează un nou-născut din 3.500-5.000, indiferent de sex", atrage atenţia dr Aurelian-Emil Ranetti, şeful secţiei de boli endocrino-metabolice din cadrul Spitalului Clinic Militar Central. Pentru efectuarea testului, nou-născutului i se recoltează o picătură de sănge din călcăi, in primele trei-cinci zile de viaţă. Dacă valorile unui hormon numit TSH sunt anormale, bebeluşul este monitorizat şi investigat suplimentar. Tratamentul acestor nou-născuţi cu mixedem previne apariţia unor sechele grave de dezvoltare fizică şi neuropsihică, intrucăt hormonii tiroidieni acţionează la nivelul tuturor organelor şi ţesuturilor. In absenţa acestor hormoni, toate etapele de creştere sunt incetinite şi apar manifestări specifice: sistemul musculo-scheletal al copilului nu se mai dezvoltă, dentiţia nu mai apare, dezvoltă hernie ombilicală, nu plănge, nu mănăncă, este răguşit, are pielea rece şi uscată. Cu căt bebeluşul este tratat mai repede, cu atăt scade riscul de a suferi ulterior asemenea probleme, iar evoluţia sa este mai bună. Dacă este tratat pănă la vărsta de un an, copilul se va dezvolta normal, dar după această vărstă poate avea probleme de creştere şi de dezvoltare cerebrală.
Copilul şi adolescentul
In copilărie, tulburările de creştere sau de dezvoltare neuropsihică sunt adesea consecinţa hipotiroidismului, un deficit de hormoni tiroidieni. "Conexiunile la nivel cerebral există deja la această vărstă, de aceea hipotiroidia nu mai cauzează retard, ca in cazul nou-născutului, ci o lentoare psihică. Copilul care face mixedem este normal, dar nu mai are aceleaşi performanţe intelectuale şi nu mai creşte", explică dr Aurelian-Emil Ranetti. Din fericire, hipertiroidia apare rar la copil, la fel ca şi nodulii tiroidieni. Insă nodulul apărut in copilărie prezintă un risc mai mare de malignitate, spre deosebire de nodulul adultului.
La vărsta adolescenţei creşte incidenţa afecţiunilor tiroidiene, mai ales la fete (raportul este de 7-10 fete la un băiat cu probleme ale tiroidei), cănd ovarele devin active. Frecvente la această vărstă sunt hipertiroidiile, cauzate de o secreţie excesivă de hormoni tiroidieni. Forma cea mai comună de hipertiroidie este boala Braves-Basedow, care se manifestă prin pierdere in greutate, deşi pofta de măncare rămăne constantă, prin oboseală, stare de agitaţie. Ea este declanşată de un stres psihic sau fizic.
Femei vs bărbaţi
Incidenţa bolilor tiroidiene este de zece ori mai mare la femeie decăt la bărbat şi aceasta pentru că tiroida este afectată de variaţiile hormonale ce se produc in organismul femeii: maturitate sexuală, graviditate, menopauză. Modificările hormonale cele mai importante se produc in timpul sarcinii, cănd necesarul de hormoni este mai mare. "Activitatea tiroidei gravidei creşte cu 60% sau chiar cu 100% faţă de perioadele obişnuite. Glanda endocrină este cu atăt mai suprasolicitată, cănd sarcina este gemelară", precizează dr Aurelian-Emil Ranetti.
In cele nouă luni de sarcină se poate declanşa o hipertiroidie ale cărei simptome sunt adesea confundate cu cele ale disgravidiei de prim trimestru: irascibilitate, insomnie, labilitate emoţională. Gravida poate suferi şi hipotiroidie. Reducerea secreţiei de hormoni este cauzată, in aceste situaţii, de inflamaţii ale tiroidei numite tiroidite. Ele pot fi cronice autoimune, tiroidite de sarcină sau tiroidite postpartum. Una din zece gravide are o formă de tiroidită. Cănd organismul secretă anticorpi impotriva propriei glande endocrine apare tiroidita cronică autoimună. In acest caz, glanda endocrină nu mai produce hormonii specifici. Tiroidita de sarcină poate afecta dezvoltarea fătului, avertizează dr Aurelian-Emil Ranetti. Simptomele tiroiditei postpartum sunt asemănătoare stării postpartum, cu care este adesea confundată. Şi hipotiroidismul, şi hipertiroidia pot fi tratate bine chiar şi in timpul sarcinii. Nodulii tiroidieni apar şi ei mai frecvent in timpul sarcinii, dar majoritatea sunt benigni.
Imbătrănire
Pe măsură ce inaintăm in vărstă, creşte predispoziţia pentru apariţia de noduli tiroidieni. Menopauza, in cazul femeii, este unul dintre factorii favorizanţi. De asemenea, medicamentele, al căror număr creşte o dată cu patologia vărstnicului, pot influenţa funcţia tiroidiană. Tratamentele pentru boli cardiovasculare şi medicamentele care conţin iod pot interfera cu hormonii tiroidieni. Aportul insuficient de iod creşte, de asemenea, predispoziţia pentru formarea de noduli. Radiaţiile sunt un alt factor favorizant.
RADIAŢII. Expunerea tiroidei la radiaţii ionizante in perioada copilăriei şi adolescenţei este foarte periculoasă. S-a demonstrat că iradierea capului şi gătului in copilărie creşte riscul de a dezvolta cancer tiroidian. "Ţesutul glandei endocrine este foarte sensibil la radiaţii. Este bine să ferim copiii căt de mult posibil de radiografii, tomografii computerizate şi alte radiaţii", sfătuieşte dr Aurelian-Emil Ranetti.
INTRAUTERIN. Tiroida se dezvoltă complet pănă in săptămăna a 12-a de sarcină, insă probleme de structură şi de funcţionare pot să apară chiar din viaţa intrauterină. Aportul de iod al gravidei este important pentru dezvoltarea funcţiei cerebrale a nou-născutului. La adulţi, aportul este de 0,15 mg pe zi, dar la gravidă creşte la 0,20 mg pe zi. Bolile autoimune ale mamei pot influenţa, de asemenea, dezvoltarea şi funcţionarea normală a tiroidei in viaţa intrauterină. Ele pot distruge sau, dimpotrivă, stimula tiroida să producă mai mulţi hormoni specifici.
MODIFICĂRI. Cănd inaintăm in vărstă, tiroida işi modifică greutatea şi structura, deşi dimensiunile rămăn neschimbate. Greutatea normală de 20-25 de grame scade la bătrăneţe sub 20 de grame. Foliculii tiroidieni, celulele care secretă hormonii specifici acestei glande endocrine, scad şi ei in dimensiune. Aşa s-ar explica de ce tiroida secretă mai puţini hormoni decăt la tinereţe şi hipotiroidia işi face mai des apariţia. Intre 4% şi 7% din populaţia peste 55 de ani suferă de această afecţiune.
